Tu esti salvarea mea/P.JM/✨

CAP2

   Îi arunc o privire curioasă, apoi îi spun.
  Eu:Aștepta aici.
Apoi intru în cameră. Stau puțin pe ganduri. Ce naiba era asa important de trebuia să imi strice mie timpul liber?
   Ma duc spre dormitor, apoi imi scot plicul din geaca. Sub parchetul uzat, aveam un mic loc în care imi ascundeam banii.
   Nicio data nu stiam dacă o să ma trezesc sau nu cu cineva pe la usa mea.
   După ce ies , îi fac semn bărbatului să ma urmeze.
    Când ma ajunge din urmă, îl intreb.
   Eu:Ce este asa important?
X:Am auzit că tu esti cel mai de încredere când vine vorba de treburi... Mai murdare.
    Zambesc.
Eu:Și? Cam ce vrei de la mine?
   X:Hai să ne oprim undeva, și îți povestesc.
    ***
Ajunsi într-o cafenea, îi fac semn chelnerițe-i să ne i-a comanda.
   Nu arăta rau, ba chiar avea un corp... De ți se învârteau ochii în orbite.
   Am urmărit-o cu privirea, până sa îndepărtat.
   X:E draguta, nu?
Eu:Arată bine.
    X:Fata asta pare inocenta, dar n-ai idee cu câți și-a tras-o până acum.
    Pufnesc.
Eu:Ai fost și tu printre ei
  X:Da... E buna.
Îi arunc o privire plictisit, și încep să amestec în cafeaua primită acum câteva secunde.
    X:Stiu ca te ocupi cu transportul drogurilor. Însă, aici nu e vorba despre asta.
   Eu:Atunci?
Și i-au o gură din cafea.
   X:Vreau sa ucizi pe cineva.
Ma înec la uzul cuvintelor, și încep să tusesc. După ce ma liniștesc, ma uit la el .
  Eu:Nu ma ocup cu asa ceva.
X:Stiu, dar te voi plăti cât vei vrea! Iti voi da orice ce sumă de bani!
  Stau puțin să ma gandesc. Ideea de a ucide pe cineva, nu ma incanta de loc. Însă, ideea de a primi ori ce sumă de bani vreu... Imi încălzea inima.
   Imi afișez pe buze nelipsitu-l zâmbet.
   Eu:Și de unde stiu eu sigur, ca după ce iti voi face treaba murdară în locul tau, tu imi vei da sumă pe care ți-o cer eu?
   Imi ridic o spranceana , privindu-l superior.
   X:De ce să nu ai ? Iti jur.
Pufnesc și ma las pe spate.
  Eu:Nu este nevoie să imi juri, eu vreau sa imi pui banii în mână, și de abea atunci, ma voi apuca de treaba.
   Se vedea pe el ca nu era sigur de ceea ce voia să facă, însă nimeni nu mi-a mai cerut să ucid pe cineva, și nu era pre ușor să faci asta.
   Într-un final se decide.
X:Diseară voi veni la tine, să iti las banii.
   Eu :Stai, dar trebuie să discutam despre sumă, nu?
   Ofteaza.
X:Cât vrei?
   Eu:90.000
X:Ce?!
   Toate privirile celorlați clienți erau ațintite pe noi.
   Le fac semn din cap, să își vadă de ale lor.
  X:Ai inebunit? Nu iti dau atât!
Eu:Bine atunci.
  Și ma ridic vrând să plec. Însă îl aud.
   X:Bine... Ții voi da.
Zambesc în sinea mea.
  Ma intorc pe călcâie.
     Eu:Tu și soția ta sunteti invitati la mine diseara. Să mai discutam despre unele lucruri.
   Apoi ies din cafenea.
***
   Ajuns înapoi în apartament, descui ușa, apoi intru.
   Ma trantesc în pat  , privind tavanul. Dacă ar afla mama și tata cum am ajuns , mar fi abandonat a doua oară.
    Însă, nu era ușor să te intreti într-un asemena oraș. Nu era cine știe, era mai sărac decât celelalte.
    Iar la fiecare colț de stradă puteai zări cerșetori, prostituate ce își alegeau din mulțimea de bărbați, pe cel mai bogat. Nicio data nu puteai fi în siguranță în orașul asta, mai ales seara.
   Seara erai ca o prada, pentru ceilalți.

   Personaje principale
Park Jimin

Goo Hara