𝓐𝓻𝔂𝓪 𝓦𝓾𝓵𝓯𝓻𝓲𝓬 ❀̥˚ »»𝑺𝒆𝒄𝒓𝒆𝒕𝒖𝒍««

Cap. 24

     A mai trecut o săptămână la Hogwarts . Acum sunt la ora de Prezicere a viitorului și pot spune că este prima dată când mă plictisesc.

   - Domnișoară Arya ! Mă strigă doamna Trelawney și îmi alungă gândurile .

   - Da ! Îi răspund eu .

   - Vin-o lângă mine , te rog .

     M-am dus lângă ea, toți ochii din sala de clasă erau ațintiți asupra mea, mă simțeam foarte ciudat . Ora de prezicere a viitorului o am mereu cu cei de la Slytherin , din păcate .

   - Uite-te la mine! Când mi-a zis să mă uit la ea , o amintire de când eram mică mi-a venit în fața ochiilor. Aveam 6 ani , mă antrenam cu verișorul meu Alexander , care este mai mare decât mine cu 3 ani, iar acesta m-a tăiat cu sabia - de când eram mici trebuia să ne antrenăm cu săbii adevărate - iar eu nu am băgat de seamă , mă vindecam foarte repede , în maxim 5 minute numai aveam nimic. Doar că atunci , rana nu s-a vindecat , iar tata a observat-o , începuse să mă certe : 'Ești prea puternică Arya, nu ai voie să te lași învinsă , uite-te la mine , faci parte din cea mai puternică familie , nu avem voie să ne lăsăm nici măcar zgâriați.'

   - Da doamnă ! Știam că vrea să vadă ce se v-a întâmpla în viitorul meu , așa că a lăsat-o să îmi vadă viitorul.

   - Sfântul Merlin ! Nu este bine , nu se v-a încheia cu bine lupta ta , Arya , secretul  va ieși la iveală cât mai curând , trebuie să ai grijă , îți vei pierde persoanele iubite dacă nu vei face alegerea potrivită la momentul potrivit. O lacrimă mi s-a prelins pe obraz .

   - Ce secret ? Întreabă un copil de la Slytherin , în momentul acela am crezut că voi exploda, nu m-am putut controla , ochii mi s-au făcut albi, iar din palma mea a ieșit o lumină albă , i-am dat Depulso , copilul a zburat  în peretele din spatele clasei .

     Mi-am dat seama după ce l-am aruncat ,că acel copil era Blaise Zabini, de când am venit la Hogwarts m-a enervat, măcar acum a primit ce merita.

   - Domnule Zabini , sunteți bine? Întreabă Profesoara Trelawney .

   - Da! Spune el uitându-se speriat la mine . Nu mi-am dorit niciodată ca lumea să se teamă de mine.

   - Ce a fost asta ? Putea să îl omoare , spune Pansy nervoasă .

   - Eu zic să numai comentezi , pot oricând să îți dau Sectumsempra ...sau mai rău Crucio .

   - M-a amenințat doamnă profesoară , nu are voie .

   - Ora s-a încheiat , toată lumea afară . Toți profesorii au fost puși de bunicul să îmi ia apărarea , chiar dacă fac lucruri rele, trebuie să fiu în siguranță .

   - Arya, ce a fost asta? Întreabă Harry surprins .

   - A fost super ! Spune Ron uimit.

   - Nu știu , dar ați auzit și voi, secretul va ieși la iveală, spun eu cu fața în pământ .

   - Probabil deja se întreabă ce ești , nicio vrăjitoare nu poate să facă vrăji cu mâinile . ( Harry)

   - Încă ești abătută din cauza lui Malfoy ? Întreabă Hermione uitându-se la mine insistent .

   - Nu sunt din cauza lui, sunt din cauza familiei mele .

   - Nu vor fi de acord , nu? ( Harry)

   - Normal că nu !

      Dintr-o dată o voce se auzi din spatele nostru :

   - Arya , vreau să vorbim , adu-l și pe domnul Malfoy , era Bunicul.