Cap. 29

498 27 17
                                    

Am dansat cu Draco toată seara, picioarele mă dureau dar nu mă opream din dansat, până când...

De pe hol se auziră țipete , Profesorul Snape s-a dus să vadă ce se întâmplă . A venit fugind și s-a dus la Bunicul , acesta ne-a spus :

- Toți elevii să stea în Sala Mare , avem situația sub control. M-am dus la el ca să îl întreb ce se întâmplă , dar nu mă băga în seamă .

- Dementorii au intrat în castel , se aude un băiat zicând , când am auzit asta mai aveam puțin și leșinam , niciodată nu mi-au plăcut Dementorii , mereu m-au îngrozit .

- Pot să fac Vraja Expecto Patronum , vă ajut, spune Harry hotărât .

- Vin și eu , spun băgându-mă printre mulțimea care s-a adunat în fața Bunicului și a Profesorilor .

- Nu , în niciun caz, ne descurcăm . Spune Bunicul.

- Pentru asta mă antrenez de o viață , nu accept un refuz , eu mă duc ! Spun apoi dau să ies din Sală dar Draco mă apucă de încheietură .

- Ai înnebunit ? Poate ești tu bine înstruită și ai runele astea , dar nu te poți duce acolo,sunt dementori , doar sți ce pot face, spune acesta serios.

- Nu pot sta aici și să nu fac nimic, a venit vremea să arăt ce pot face , chiar dacă după această seară toată lumea va ști ce sunt .

- Arya, nu pleci nicăieri , îmi spune strângându-mă mai tare de încheietură

- Îmi pare rău Draco , vreau să ajut.

- Expecto Patronum nu a mers Albus, spune speriată Profesoara McGonagall .

- Cum adică nu a mers? Sunt Dementori , ei dispar la această vrajă , spune Bunicul deja intrând în panică .

- Sunt vrăjiți , este o vrajă foarte puternică , ne trebuie ceva mai puternic decât Expecto Patronum . ( McGonagall)

- Am o idee , spun ,apoi pocnesc din degete iar rochia mea s-a transformat într-o salopetă .

- Nu Arya, nu te las , mă descurc.

- Cum o sa îi învingi ? Ai auzit-o pe Profesoara McGonagall , bunicule știu ce fac.

- Arya! Strigă el la mine , dar eu i-am băgat pe toți într-un scut, ei mă puteau auzi și vedea , dar eu nu îi puteam auzi .

Adevărul este că nici eu nu știu ce vreau să fac , știu că pot crea rune, așa că voi încerca să creez una care să îi facă pe Dementori să dispară. M-am mai uitat o data la ei , apoi mi-am dezactivat vraja de protecție a runelor . O bubuitură mi-a atras atenția să mă uit în spate , sute de Dementori intrau în sala mare , curând am detestat faptul că mi-am închis bunicul și ceilalți profesori în acel scut , dar măcar așa vor fi în siguranță .

Am început să arunc cu vrăji în ei , am încercat să fac Expecto Patronum , dar nu a mers . Undeva la 30 de Dementori se adunaseră deasupra mea când am fost aruncată în aer , au început să îmi ia sufletul , am crezut ca numai am nicio scăpare , simțeam cum toată viața îmi trece prin fața ochilor , aerul devenea din ce în ce mai greu de respirat. Deodată am simțit un junghi oribil în spate , m-am ridicat în picioare , iar un desen cu o rună mi-a apărut în fața ochilor, am desenat-o în palmă , apoi mi-am văzut picioarele în aer, zburam , când m-am uitat în spate am văzut o pereche de aripi albe care ieșeau din spatele meu , runele au început să îmi lumineze , iar ochii mi se făcuseră albi. Mi-am întins mâna cu palma orientată spre grupul de Dementori , iar din aceasta a început să iasă o lumină albă , foarte puternică.

𝓐𝓻𝔂𝓪 𝓦𝓾𝓵𝓯𝓻𝓲𝓬 ❀̥˚ »»𝑺𝒆𝒄𝒓𝒆𝒕𝒖𝒍««Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum