Versuri

Incolor

Urăsc tot, urăsc chestia viață
Îmi urăsc visele cu mai multă speranță
Urăsc iubirea că îmi provoacă greață
Prefer să cad într-o gaură cu ceață decât un cuplu-n față
Urăsc și disprețuiesc tot ce e frumos
De ce sloboz să fiu politicos când eu n-am fir de noroc deși sunt un curios
De ce sunt atâția fericiți?
De ce morți sunt atâția împliniți?
Cu zâmbetul pe buze pe stradă, pe acasă
Cu zâmbetu pe buze și sub masă și sub mască
În ciuda că eu n-am noroc uite că nu zâmbesc, nu o să mă oprească nimeni
Vreau dar nu am motive să fiu fericit așa ca tine
Că mie nu mi se acordă ce ți se acordă ție
Dar eu rămân loial că sunt conștient de teoria "iubire"
Deși nu-mi permit să fiu fericit
Și nici să zâmbesc, nici măcar un pic
Aștept ceva, ce acel ceva
Ar trebui să facă ceva cu anxietatea mea
S-o alunge, s-o calce în picioare
În morții ei că mi-o adus doar zile amare
Frate, e nasol rău de tot
Să fii viu pe dinafară dar pe dinăuntru mort
Și poate-s rece, dar am motivele mele
Motiv precum, că nu mai scap de durere
Sunt dornic să învăț pe propria piele
"Cum e să fii fericit" că am trecut prin multe sechele
Dornic să simt cum e să fii iubit
Dar rămânem tot la povești, așa că plec la adormit
În visele mele, sunt cel mai zâmbitor
Căci acolo, sunt apreciat în ciuda faptului că sunt incolor.