Versuri

Neh

Da' mulțumesc realități că-s încă om
Mă păcălesc și pe mine că nu-s vreun domn
Că noaptea când nu pot să dorm
Trag aer în piept și mă gândesc
Oare de ce sunt așa, cu ce greșesc?
Că mereu mă dezamăgesc
În aere de "DRUM BUN" plec spre viitor
Și nu sunt singurul om ce nu cere ajutor
Mulțumesc mie că-s om cu minte vie
Și mă doare fix în p*** dacă nu-ți place și ție
Că am devenit proști la kilogram, ne vând ăștia pe gram
Suntem atât de proști încât facem tam, tam de la un ban
Gramatica-i ca valu mării, vine și pleacă
Și uneori e ca un pârâu ce seacă
Sau alteori e ca un șoarece ce se îneacă
Mai departe, drum bun, atât vă spun
Sunt atât de psihopat cât sunt de nebun
Într-un tărâm prost educat, cu adevărul minciună
Mi se pare de căcat să mor, mă doare-n pulă
Mi se rupe mie, sunt sincer din Sincerescu
Mă prezint ca fratele drag a lu Eminescu
Spălați-vă toți la un loc, sunteți la fel
Aveți așa o relație ca între oaie și miel
Sunt spart de atât necaz dau drumu la aragaz
Și mă pun la gins cu replica "Scuze de deranj"
Sunt zâmbitor mai mereu, mereu zâmbesc fals
Și când simt că mă fac mai bun simt că m-am ars
Naufragiez în mintea mea, sunt un necunoscut
Am fost și gras, acum sunt doar urât
Deocamdată spun să visăm cu ochii deschiși
Să cădem larg în depresie, să fim iar închiși
Trezindu-ne la realitate mulțumim depresiei
Și cu acest moment, mulțumesc obsesiei
Pace