Băgăm haos, incert, că nu suntem la fel
Cum se face că noi oamenii ne gândim mereu la ieri
Fumigene, toxicitate peste tot
Fii atent la ce informații primești să nu mori prost
Da fii atent la orice moment
Și când apreciere nu există devino absent
Zâmbetul meu e atât de rar, aproape inexistent
Atât de rar ca persoană dar niciodată suficient
Ce dracu, amintirile-s fantome
Iar când apar speranțe noi încep să se dizolve
Uneori e furtună, alteori e soare
Oare am ghinion sau într-adevăr dispare?
Ceva la modu old, rămân subteran
Bătrân mintal cu sufletul vulcan
Aprins de ceață, de oameni și speranță
E frumos când te trezești înjurând de dimineață
Da nu mă abține, că tot ce visez acum parcă se materializează mâine
Rămân dezamăgit, am prea așteptări
Cuvintele-s gloanțe ce te forțează să nu mai speri
Ești forțat să nu iubești, forțat să iubești doar cu privirea
Noutatea că m-am stins, deja e veche știrea
Dezastru, haos, repetarea trecutului
Înainte să-ți vorbesc, crează un scut anti-cuvântului
Mai și pierdem persoane, mai și spunem că ne pasă
Până într-un moment nervos când dăm cărțile pe față
Lucrurile merg prost, visele rămân contra cost
Plătim să trăim, deci moartea are un rost
Totul merge rău, parcă înspre bine
Am ajuns acolo unde mă întreb: "ce dracu se întâmplă cu mine?"
Ce se întâmplă cu timpul? se degradează prea ușor
Prea multe lacrimi și durere impuse de viitor
Văd viața în alb-negru, cerul translucid se vede
Culorile-s doar în nuanțe vagi, în loialitate nimeni nu mai crede
Azi vorbele-s la tot pasul, e timpul să dovedești
Că tot globul e plictisit de promisiuni și povești
Să nu te miri când trecutul se repetă
De ani de zile așa se întâmplă pe această tristă planetă
Haos la tot pasul, de asta trăim sub presiune
Că unu are în inimă cuie, altu se preface în statuie
Haos.
CITEȘTI
Versuri
PoetryȚin să menționez că mă calmez doar prin text Nu-i ceva complex sau perfect, e pur și simplu un prezent mizer.