Versuri

Nu-i loc de scuze

Pierdere de timp radicală
Ce p@la mea se întâmplă?
Te ferești de fericire și te prefaci că ești o stâncă
Dar știi că, ești varză cu pistolu sorții îndesat în tâmplă
Și plus că, plecarea multora vor fii doar lecții bine meritate
Vei teleporta imaginar în fața ta ceea ce e în spate
Ceea ce-am început s-a transformat în rugină
Iar dintr-o fată cuminte, ai devenit o ruină
Te apleci mereu cu fața înspre trecut, ce dracu
La câți nervi am, îmi explodează tot capu
Ai preferat să pleci decât să rămâi și să-mi fii ce nu a fost niciuna
Dar te-ai dus cu turma, rămâi cu ea acuma.
Rămâi cu trecătoru reflexiei din oglindă
Și până la urma, urmei, ești ca oricare pi@dă.
O să-ți pară rău mai târziu? Da' nici nu-mi pasă
Ia-ți toate plasele înapoi și du-te dracu acasă
Nu mai am timp de zdrențe, de copilării, de diverse
Vreau să mă simt bine, să nu-mi ies secundar din pepeni
Să nu mai par nebun, să am cearcănele de parcă-s mort de o săptămână
Ia-ți toate sentimentele înapoi, mă doare fix în p@lă
Nu știu să-ți explic mai bine, dar nu-mi mai pasă
Poți să mori de două ori căzând în fața mea, eu mă duc la bere cu băieți pe terasă
Înțelegi? Nu mai sunt același copil, același tâmpit
Acela ce se simțea iubit chiar și la un mesaj grăbit
Mi se rupe dacă karma te va izbi de pereți sau nu
Eu îmi știu prea bine drumu așa cum l-ai știut și tu
Că tu erai perfecta p@lii iar eu eram total greșit
Se pare că nu m-ai meritat nici o secundă, e vina mea că m-am grăbit
Rămâi tot aceeași panaramă și-ți iau în p@lă toate drepturile de crăcănată a nopții
Sunt diferit de ceilalți, nu permit să mă conducă idioții
Nu permit multe, sentimentele sunt doar de formă
Dacă vrei să mă vezi fericit, eu vreau să te văd în comă
Poate te sperii de gândirea mea obscură
Părerea ta sinceră despre mine nu-mi ajunge la suflet, îmi ajunge-n p@lă
Punct.