Versuri

Vremuri unde

Revin la vremurile unde
Când uram la maxim fericirea că nu m-aude
Și iarăși, am dedicat timp și suflet
Degeaba, investiția asta nu mi-a adus niciun zâmbet
Secretul e să nu mai aștepți nimic
Pentru că asta-i ce-a mai bună metodă de a fi fericit
Crede-mă, mi-au curs lacrimi de durere
Nu este ok să se apropie după-aia să se deplaseze
De ce ai face asta, pentru ce să minți?
E al dreptul ridicol să minți în legătură cu ce simți
Și iată, frumosul nu e de durată
Să nu-ți lași orgoliul în fața iubirii dacă ți se arată
Să nu crezi nimic din ce spune
Ești prea amețit de necunoscut, nimic nu-i pe bune
Speram, speranțele au prins rădăcini
Dar nu erau bune că creșteau cu spini
Nu era bine, era toxicitate
Iar tu ca un fraier ai crezut că chiar se poate
Dar nu, pentru tine fericirea nu face impulsuri
Rămâi același depresiv care citește printre rânduri
Același sensibil, poate mai sensibil ca data trecută
Dar nu o să se vadă că orgoliul m-ajută
Credeai atâtea, din nou te-ai înșelat
Te chiar și miri cum ai putut să fii atât de ignorat