Versuri

6 noiembrie

..nu știu cum să-ți explic
Sunt pașnic tulburat dar tot odată liniștit
Crede-mă pe cuvânt când îți zic
Că toată lumea face ceva dar nu se întâmplă nimic
Am obosit, dar continui să mă tot ridic
Asta mi-e viața, urc trei nivele și două pic
Nu poți minți niciodată ceru, despre ce dracu vorbim?!
Ce fericire frate?! doar în poze zâmbim
Despre ce vorbești? ce stăpân ești și ce milioane ai?
Când tu primești de la tactu bani iar în buzunare n-ai niciun parai
Nu trăiesc în fantezii, nu las oportunitățile de frică
Și nu accept niciodată în viața mea oameni ce doar mă împiedică
Eu risc tot că e nimic sau totul
Așa sunt eu de fel nu că-mi rânjește norocul
Nu cred că mă integrez printre oameni simpli că 99% mă cred nebun
Și nu-s cu turma de mânuță să mergem toți pe același drum
Mă impresionezi cu inteligența, nu cu cât ești tu de prost
Mă doar fix în cot dacă ai sau nu vreun rost
Titlurile tale nu valorează nimic dacă ți le pui singurel
Asta arată doar cât ești de mititel
Am decis să-mi văd de viață și să nu mai dau atenții
Căci după prima atenție se nasc și primele pretenții
Studiindu-mă pe mine am învățat cum să fiu mai liniștit
Iar dacă te iei doar de cei sub tine arăți doar cât ești de tâmpit
Am învățat multe de la profesoara numită viața
Întotdeauna ce moare ultima este într-adevăr speranța
Tu nu ești trist, tu doar experimentezi tristețea
Și nu ești singur, doar probezi absența