Versuri

Iarăși

Mi-am înghețat inima și-am făcut-o piatră
Înțeleg pe deplin că iubirea adevărată nu se arată
Poți să mă crezi cum vrei, nu-mi mai pasă
Ce să mai crezi despre tine când toți te lasă baltă?
Și m-apasă, da nu las să se vadă
Vreau să par că nu am sufletul rănit în lumea asta de porvadă
Rulăm în timp speranțe trase pe vârf de ațe
Speri la seriozitate dar o să vezi că o să te lase
Nu e, nu-i bine
Tu simții nevoi aleatorii cu alții iar eu te vreau doar pentru mine
Era bine dacă tot era reciproc
Nu e noroc, e ghinion, mereu a fost.
Mereu e același lucru, aceeași chestie
Doamne nu schimbi și tu scenariul acestei triste poveste
M-am săturat să tot cred că de data asta e ceva corect
Eu iubesc dar mă simt degeaba când nu mai am pentru ce să mai trăiesc
Seen, ignor, refuz, nu.
De ce să mai iubești pe mine când poți iubi pe altu?
De ce să cred că mă iubești pe când știm bine că nu o faci
Iubește-mă cât încă exist că am de când ca pe viitor să mă tirez de aici
Aici, pe pământ batem pasul pe loc
Nu suntem fericiți că suferim non-stop
Fără leac ne facem propriul leac, sticla-n bot
Iar iubirea adevărată e sigură contra cost
Zi-mi daca are rost, e 6 dimineața
Aerul de afară îmi întristează viața
Că iar vine toamna, iar mă plimb singur pe drumurile cu parfum de toamnă
Ai grijă Marius că viața-i panaramă, îți i-a tot ce ai mai bun și bagă-n ramă
Continui să-mi vărs furia în versuri
Ți-ai pierdut interesu de la atâtea certuri
Nu am găsit niciodată persoana potrivită
Dar nici busola asta de instinct nu știu ce-mi indică
Dar nu mi-e frică, n-am nicio teamă
Domnul e acolo sus și știu că spre bine mă îndeamnă
Nu mă mai înțeleg, nimeni nu-i pentru mine
Vreau pe cineva care să-mi aparțină doar mie
Dar de unde, prea mult noroc în ghinion
Vărs cerneala pe foi în vârful steagului tricolor
Delirez instant, n-am timp să mă joc
Timpul se pierde ușor, de-aia nu stau pe loc
Aprinde-ți apa, e incendiu peste tot
Dacă iubirea ar putea lua foc, n-ar mai exista deloc
Tu omule, de ce nu poți să fii loial unui singur om?
Dar și aia-i istorie, nici asta nu se știe, poate-i un zvon
Aprindem sentimente aiurea când toată lumea
Nu se oprește din a zâmbi fals, zâmbesc într-una
Năpasta vine, dacă mă înțelegi o simți
Încă îmi doresc să te uiți în ochii mei adânc și să te aprinzi
Versurile curg șiroaie, ca apa de ploaie
Nu-i nimeni să le oprească, nici nu dau voie
Nu-i nevoie, nimic nu e permanent
De o eternitate încoace și încă una-ncolo muzica rămâne cel mai eficient medicament
Nu cred că mă crezi dar crede-mă
Nu-mi spune că mă urăști, nu mă certa, iubește-mă
Dar ce tot zic, toate astea sunt povești
Sunt un romantic pierdut în timp care se întristează când zâmbești
Sentimentele i-au orazna, sunt cu mii-le
Vreau să-mi petrec cu tine orele și să ne îndeplinim împreună visele
Speranțele și clipele care le tot visăm
Hai să fim unu pentru altu fără întrerupere și să nu ne uităm
Să nu sperăm, să o facem pur și simplu
Să ne spunem unu altuia ce ne șoptește gându până nu ce se îndepărtează timpu
Dar, păcat că tot ce zic rămâne doar un vis
O speranță cu fitil aruncată-n spatiu-nchis
Păcat, dar speranțele mor ultimile, să fie cu baftă
Nu iubi fals, karma oricum nu te iartă.