E război frate, nu știu ce să mai cred
Toate se duc în jos ca apa din Siret
Sufăr din absență, explicați-mi ce se întâmplă
Toți au pe cineva iar eu am doar golu la tâmplă
Nimic din totul, radiez în sentimente
Mă mint că tot merge bine dar nimic din ce vreau nu se petrece
Totul e rece, e toamnă, aspru devine finețe
Iar inima asta bate de 16 ani în continuu, nu se mai oprește
Nu mai încetinește, timpul ăsta prea se grăbește
Sufletu-mi povestește că el încă iubește
Cerșește iubire, non-stop o face
Lui îi adoră să o facă, mie nu-mi place
Nu-l pot să-l opresc, nu vrea să fie oprit
Iar la sfârșit plânge că a fost rănit
Simți? Nu ai cum s-o simți
Pentru că tu minți mereu în legătură cu ce simți
Strâng din dinți, vreau să fie bine
Lupt pentru noi dar tu nu lupți cu mine
Tu ești departe, dar poate că voi reuși să-ți fiu aproape
Am îndepărtat tot de parcă iubirea dintre noi nu mai arde
De parcă, ochii tăi sunt pentru altu
Iar atenția ta, nu e pentru mine, e pentru cel ce-ți ocupă patu
Tot ce scriu acum, e din ură scris
Căci nu mai suport ce se întâmplă, de ce ne-am stins?
De ce ai stins ce ai aprins când știai că-s ca o bombă cu fitil tras dată-n spațiu-nchis
De ce? Îți arde mereu de glume
Totul pare o farsă nu-i nimic pe bune
Încerc să repar ceva dar tu nu cooperezi
Nici nu vrei să mă ții aproape când știi că mă ai puțin și mă pierzi
Nopțile nu le mai dorm că-s o fabrică de dor
Nu mor dar simt că m-am stins de când mai alungat din decor
Vreau pe cineva ce nu o să renunțe la mine
Eu vreau să-mi fie bine, dar vreau să-ți fie și ție
Vreau să simt ce nu am simțit niciodată
Dar Dumnezeu niciun semn de drum bun nu-mi arată
Ura nu-mi dă pace, nu mă lasă
Mă impulsează-n depresie fix când toate m-apasă
De ani de zile îmi tot pun gândurile pe foi
Mă gândesc la noi, dar ne-au separat niște ploi
CITEȘTI
Versuri
PoetryȚin să menționez că mă calmez doar prin text Nu-i ceva complex sau perfect, e pur și simplu un prezent mizer.