Finally mine

Capitolul 1

Max

Zâmbetul bărbatului îngheță de îndată la apariția femeii din spatele ușii. Imaginea femeii îl cutremură puternic pe bărbat, atunci Max pentru prima dată uită de toate celelalte femei care trecuse prin viața sa. Acea tânără din fața lui le eclipsa pe toate în acel moment, doar stând acolo nemișcată și privindu-l cu cei mai albaștri ochi pe care îi văzuse el vreodată.

-Buna ziua, șopti ea cu o voce melodioasă.

"Doamne, este minunată!" își zise el.

După hainele pe care le avea, tânăra era angajată în casa surorii lui. Max rămase fără cuvinte când o văzu, era ceva în sexualitatea acelei femei că doar privind-o un bărbat se aprindea.
O privi lung de-a lungul întregului ei corp, nimic nu scăpă priviri lui agere.

Tânăra era mică de statură, avea forme acolo unde trebuia. Fața în formă de inimă, buzele mari și pline, care te ispiteau să le săruți, iar când  își ridică în final privirea, Max o putuse privi în ochi pentru prima dată, și rămase ca hipnotizat de culoarea ochilor ei care erau albaștri.

"Interesat", își zise Max în gândul său.

Pielea albă , ochii albaștri, părul  negru ca abanosul făceau un contrast interesant.

Tânăra stătea încremenită locului, cu fața purpurie, cu privirea ațintită înainte, încercând să ignore privirea lui iscoditoare.

După câteva minute lungi, Max deschise în sfârșit gura pentru a o saluta la rândul său, amintindu-și de bunele maniere, dar fusese întrerupt în acea clipă de o voce cunoscută care răsună în toată casa.

- Max! Cât mă bucur să te revăd! strigă sora sa entuziasmată la vederea lui.

Cu un zâmbet strălucitor pe față, sora sa înaintă cu pași rapizi în întâmpinarea fratelui său.
Chiar atunci tânăra din cadrul uși se retrase, făcându-se  nevăzută.
Max privi cu părere de rău retragerea ei, dar își reveni de îndată, clipa revederii acaparându-l în totalitate. Sora sa ajungând la o mică distanță de el se ridică pe vârfuri și își aruncă brațele după gâtul lui, cuprinzându-l cu mult dor.

Max o cuprinse la rândul său cu brațele sale, trăgând-o spre el. Stătură astfel câteva clipe bune îmbrățișați, prin acea îmbrățișare și-au alinat ambii sufletele cuprinse de dor și dragoste.

După un timp, Max o ridică pe sora sa cu o ușurință uimitoare în brațe  și o sărută zgomotos pe ambii obraji. Leyla hohoti veselă și își aruncă capul pe spate privindu-și fratele cu lacrimi sclipind în ochii ei care străluceau de fericirea întâlnirii cu fratele său mult iubit.

-Nu te-am văzut de mult. Ești mai chipeș în realitate decât în reviste! zise ea în timp ce îl măsura din priviri.

-Îmi pare rău că nu mi-am făcut apariția pe aici de multă vreme, am fost ocupat, afirmă el cu regret în priviri.

-Off, Max! În ultimul an ai apărut tot mai des pe coperta revistelor de scandal cu câte o parașută nouă la brațul tău, îl certă ea.

Max își dăduse ochi peste cap ironic, zâmbind larg la cuvintele spuse de sora sa.

-Zău Max, unde numai le găsești! Parcă sunt scoase toate de sub același tipar!continuă ea urmărindu-l cu privirea.

La auzul acestor cuvinte Max izbucni în hohote de râs, întinse brațul și o cuprinse după umeri, trăgând-o spre el,  încă zâmbind se aplecase și îi plasase un sărut zgomotos pe creștet. Apoi își rezemă bărbia de capul ei cu zâmbetul nelipsit de pe fața sa.