Finally mine

Capitolul 10

Max

Într-o zi de joi, Max se afla la biroul său când primi un apel de la secretara lui:

-D-ule Elliot, sora dvs se află aici, răsună vocea ei  feminină în interiorul biroului din interfon.

-Bine, spune-i să intre, răspunse Max plictisit. "Acum ce sa mai întâmplat", se gândi el pentru o clipă.

Peste câteva minute ușa se deschise și sora sa își facu apariția în biroul lui.

-Leyla, sa întîmplat ceva? se ridică Max în picioare și se îndreptă cu pași rapizi spre sora sa.

Leyla închise ușa în urma ei, și acum stătea privind-ul furioasă,  Max ignoră atitudinea ei, se apropie de ea și o sărută pe un obraz.

-Trebuie să se întâmple ceva numai ca să te pot vizita aici, murmură ea, ridicându-și capul și privind-ul în ochi.

-Nu desigur, zise el , dorești ceva de băut? o întrebă el, în timp ce o însoți să ia loc pe canapeaua verde din colțul încăperii enorme.

-Da, te rog un ceai verde, zise Leyla făcându-se confortabilă pe canapea.

Max se duse la biroul lui, își sună secretara și ceruse băuturile.

După ce termină se apropie de canapea și  luă loc lângă Leyla privind-o suspicios:

-Și totuși? zise el pe un ton glumeț.

Leyla îl priviri iritată:
-Știi ce sa întâmplat aseară în bucătăria mea?

-Nu, încuviință el, privind-o curios.

-Mary a insultat-o pe Ava, aceasta era în lacrimi, nu știu ce iar fi zis Mary, dar sigur că a durut-o Max, și sunt sigură ca tu ești cauza.

Max își încordă pumnul, aseară a observat ceva schimbări la Ava, dar a crezut ca poate este doar obosită, de aia nu a mai insistat cu întrebările.

-Ți-a spus Ava ceva, o întrebă el încordat.

-Nu a dorit, am încercat, dar am concediat-o pe Mary, trebuia de mult să o fac, zise Leyla cu furie.

-Aseară Ava a petecut timpul cu mine dar mie nu mi-a zis nimic, șoptise el nervos.

-Cred că nu dorea să te implice și pe tine, spuse ea privind-ul amuzată.

-Ce prostie! Doar a fost insultată din cauza mea! izbucni el nervos, sări în picioare, și începu să cutreiere  cu pași mari prin încăpere, îți mulțumesc că mi-ai zis, am să vorbesc cu ea diseară.

-Te vezi cu ea și în această seară ? îl întrebă Leyla uimită. Vă petreceți tot mai des timpul împreună, zise Leyla cu un început de zâmbet. Ehh, frățioare, cred că ți sau aprins călcâilele după fetișcana aceasta.

Max nu zise nimic , doar zâmbi, căci nu vroia ca sora sa să afle de intensitatea sentimentelor lui pentru aceasta femeie, pe care o iubea ca un nebun, da o iubea, a fost dragoste la prima vedere , de cum a privit in acei ochi albaștri a fost momentan subjugat de ei.

Se auzi un ciocănit  în ușă , Max se ridică și deschise ușa, secretara lui pătrunse în cabinet cu o tavă cu căni , sa apropiat de ei , le-a pus cănile pe masă, apoi a plecat grăbită, fără să rostească ceva sau să privească în jurul ei.
Leyla o privi amuzată , cum dispare după ușă.

-Ai băgat frica în secretara ta, zise ea, zâmbind.

Max nu zise nimic, doar ridică o sprânceană în semn de întrebare și se apropie de masă și își lua cana cu cafea.

- Apropo te-am vizitat azi cu încă un scop, vorbise Leyla în timp ce își luă cana cu ceai, și o duse la gură.

Max ridică ochii și o privi cu ochi săi verzi întrebători:

-Mai intrigat, spuse el zâmbind.

- Fundația de caritate pe care o conduc eu organizează un bal sâmbăta aceasta. Desigur tu ești invitat, cu partenera sau fără, femeia zâmbi și îi făcu cu ochiul fratelui său. Acesta zâmbi larg, înțelegând planul surorii sale.

-Ehh Leyla, zise el serios. Ai plănuit să vezi cu cine mă voi prezenta la braț sâmbăta, azi fiind deja  joi, nu prea mai am timp sa îmi caut o parteneră, termină el privind-o cu ochi ironici.

Seara, după ce se iubiră cu sălbăticie, și Max își ținea femeia iubită în brațe, o sărută gingaș pe frunte și mângâie pielea fină a spatelui ei   în sus și în jos cu mâinile sale.

-Iubito, de ce nu mi-ai spus de Mary? își aplecă capul și o privi, așteptând răspunsul.

-De unde ști, zise Ava plecând capul, roșind , cred că probabil Leyla ți-a zis, își ridică ochi săi mari și albaștri care acum erau triști.

-Da, dar aș fi  dorit să aud povestea de la tine, zise el încet, mângâind-o cu un deget pe obraz, când era în apropierea ei nu își putea ține mâinele sale departe de ea, mereu dorea să o atingă, să o mângâie,  să o simtă.

-Nu am ce să îți zic, dupa ce ne-am întâlnit în coridor în ziua aia, ma așteptat in bucătărie și și-a ascuțit ghearele de pisică ca între pisici , înțelegi?

-Atunci de ce ai plâns? îi ridică el bărbia în sus, și o privi în ochi, ea îl privi tristă.

-Pentru ca ma durut ce mi-a zis, nu a avut dreptate, cuvintele ei au fost pline de otravă și neadevărate.

Max sesizând-ui reținerea o îndemnă cu gingășie să continuie :

-Ce ți-a spus?

-Mi-a  zis că am vrut să îl seduc pe David, și când nu mi sa primit am pusul ochiul pe tine, ochii ei începură  să lăcrimeze.

- Shhh iubito, Mary era geloasă pe tine, căci a încercat de câteva ori să mă seducă pe mine și nu a avut succes, din această cauză sa comportat așa cu tine. Se aplecă și o sărută dulce pe buze, îmi pare rău, rosti el cu sinceritate, o strânse mai tare la el în brațe.

-Ce planuri ai sâmbătă? o întrebă el peste câteva minute de liniște.

-Niciunul, zise ea, căscând somnoroasă.

-Atunci vei merge cu mine la bal, zise el pe un glas care sună mai degrabă a poruncă decât a rugăminte.

-Bal? îl întrebă ea surprinsă cu ochi mari.

-Da, Leyla ma invitat la balul ținut de fundația ei de caritate, și tu ai să mă însoțești, se aplecă și o sărută pe vârful nasului ei micuț.

Ava nu zise nimic doar zâmbi strălucitor, încuviințând fericită din cap, amețind-ul pe Max cu zâmbetul ei frumos.