Hazard

Capitolul 5

- Ce tot spui?

- Nu mă face să repet!

Femeia începe să plângă, speriată.

- Eu sunt Blake Gossling!

- Am avut destule femei la viața mea pentru a-mi da seama când una e virgină! Cine ești?

- Duncan, te rog...

- Ce mă rogi? Mi-ai spus că ai 32 de ani și că ești aici pentru că ești îngrijorată pentru fiica ta!

- Heidi e fiica mea!

- Nu fii tâmpită! Nu o să mă mai convingi iar! Nu știu cum de m-am lăsat convins de la bun început! Nu, ba știu! Nenorocita aia mică m-a indus în eroare, tot zicându-ți „mami"!

- Las-o în pace! Heidi e fiica mea! Cu asta nu te-am mințit. Era fiica soțului meu. Ce contează că nu am născut-o eu? M-am măritat cu Jim la 16 ani. El o avea deja pe Heidi. La 18 ani m-am trezit văduvă și mama unei copile de 9 ani care avea nevoie de mine. Eu am crescut-o! Eu sunt mama ei!

- Lasă minciunile! Ce soț ai avut tu dacă ai fost virgină până acum două minute?

- Unul bolnav. Care mă privea ca pe ceea ce eram: un copil, nu o femeie. S-a însurat cu mine pentru că i-a fost milă de mine. Și pentru că știa că după ce moare el nu o să o părăsesc pe Heidi. M-am luptat mult pentru ea!

- I-a fost milă de tine în ce sens?

- M-a luat de la părinții mei abuzivi. A plătit mulți bani pe mine și aceștia m-au dat, fericiți.

- Abuzivi? Ea înghite în sec. Se oprește preț de o secundă.

- Tata se îmbăta și mă bătea. Mama se făcea că nu vede ca să nu o bată și pe ea. De asta l-am iubit pe Jim. A fost singura persoană căreia i-a păsat de mine. Fiica lui e fiica mea. Înțelegi?

Cuvintele ei îi aminteau de palma pe care i-o dăduse el însuși. Acum înțelegea privirea ei îngrozită de atunci. Oare făcuse sex cu el doar pentru că îi era frică să nu o bată? Gândul acesta îl făcea să se simtă ca un nemernic.

- Nu... Tot nu se leagă. Câți ani ai până la urmă?

- 25. Lasă capul în jos, așteptându-se să răbufnească. Și totuși vocea lui era încă joasă.

- Ce cred că ai mai râs de mine în sinea ta când ți-am spus că nu ți-aș da nici 30 de ani...

- Nu...

- Și totuși... Matt? Cum de Matthew nu te-a avut?

- Nu știu.

- Din cauza bolii, sau...?! Pentru că din copilărie ne întreceam care are mai multe! N-avea cum să doarmă lângă tine și să nu te atingă!

- Nu știu!

- Cum nu știi? Plus... Nu ești cam bătrână ca să ai la vârsta asta primul iubit? Jim a murit când tu aveai 18 ani și pe Matt l-ai cunoscut acum câteva luni. N-ai mai fost cu nimeni în ăștia 7 ani?

- Responsabilitatea mea față de Heidi și de tot ce i-a lăsat Jim era mai importantă decât oricare iubit. Nu e ușor să fii mama la vârsta aia! N-am mai avut timp! O liniște de mormânt se lasă între ei.

- Să nu îndrăznești să mă minți!

- Nu o fac.

Vocea ei părea spășită. Erau prea multe schimbări la care trebuia să facă față. Bărbatul caută pe jos boxerii și se așează pe marginea patului pentru a-i lua pe el. Era frământat de gânduri cărora nu știa cum să le dea glas, însă fața-i era impenetrabilă.