Lex:
In urma cu 30 de ani...
Cand Max pocneste din degete si ajungem cu toții în living,il i-au pe micuțul Tartarus din bratele lui,Chaos si il strang cu iubire la pieptul meu. Il sarut lung pe frunte,apoi ridic privirea spre,intunecatul meu si pun întrebarea ce mi se invarte prin minte din clipa în care am aflat ca nu mai am puteri.
-Cum am sa il hrănesc dacă nu mai am eter?il intreb si isi muta ochii chihlibarii pe micuțul din bratele mele.
-Cand nu o sa se sature cu sân,Max o sa-l încarce cu energia din el,vocea lui Cronos se face auzita si intorc capul spre el.
-Hmmm...mormai meditativ si cad putin pe gânduri.
„Si cum ne dam noi seama cand micuțul are nevoie de putere?”
-Lex...ma face titanul atenta la el.
Clipesc de cateva ori si privirea mi se focuseaza pe chipul lui,apoi imi arcuiesc usor o sprânceană in semn de întrebare.
- Cand Tartarus o sa planga si nu ai sa-l poți face sa taca indiferent de ce i-ai face,acela o sa fie momentul în care Max trebuie sa il ia în brate,iar micuțul o sa stie ce are de făcut. Puterea din Max o sa o cheme pe a lui,iar Tartarus cat il vezi de mic o sa stie ca tatăl sau e sursa lui de hrana. Nu gandi prea mult si nu te ingrijora,spune pe un ton calm. Micutul vostru e foarte inteligent,de aceea e un titan absolut al timpului. Puterea asta nu sălășluiește in oricine.
„Si lucrul asta chiar ar trebui sa ma liniștească? Dacă da,nu o face. Pentru mine Tartarus e copilul meu si il vad un bebeluș,nicidecum un titan. Imi e egal ce rang are in ierarhia zeilor. Ma interesează sa il stiu bine,iar faptul ca laptele matern nu se mai amesteca cu puterea,fiindca micutul a stors pana si ultima picatura din mine,imi da putin batai de cap.”
Încuviintez pe tăcute cand ies din ganduri,deși nu sunt in clar cu noua informație si imi mut privirea pe ghemotocul din bratele mele.
Zambesc cand deschide incet ochii diferiți si de fericire ca in sfarsit il strang la pieptul meu,inima imi face o tumba in piept.
-Ya tebya lyublyu,Tartarus...soptesc desi imi vine sa-mi strig fericirea ce i-o port,cu toate ca sarcina ce am avut-o a fost cea mai grea dintre toate.
Insa acum nu mai contează nici cat de rau mi-a fost,nici cate nopți nedormite am avut. Cum nu contează nici cele ce stiu ca urmează sa vina. Important pentru mine e faptul ca el este bine.
Ma aplec si ii sarut pe rand obrajii dolofani,apoi vârful năsucului,dupa imi lipesc buzele usor de fruntea lui si trag adanc aer in piept. Mirosul pielii lui imi gadila narile,iar cand patrunde pana in cel mai adanc strat al ființei mele,iubirea se împletește cu împlinirea si desăvârșirea absoluta ma acaparează în totalitate.
Faptul ca sunt din nou mama ma copleșește si de emoție imi strang puiuțul mai tare la piept in timp ce las lacrimile de fericire sa mi se desprinda de pe gene.
Ridic privirea incetosata cand Max se postează in fata mea,iar bratele lui imi înconjoară cu grija talia,prinzand intre corpurile noastre pe micutul titan.
-Sas agapo...sopteste cand isi baga nasul in parul meu si il aud cum inspira adanc.
Dupa ce il las sa ma adulmece pe îndelete,imi dau capul pe spate,iar cand privirile ni se întâlnesc,vad iubirea cum arde in ochii lui de chihlimbar. Vibrez din cauza intensității cu care se uita la mine si ma infior cand simt focul din privirea lui cum imi mangaie agale pielea. Demonul din fata mea ma scalda in iubire si pentru a nu stiu cata oara ajung sa mulțumesc tuturor sfinților si zeilor pentru ca fac parte dintre cei norocosi.
Avem o viata de cand suntem împreună,iar iubirea noastră s-a fructificat intr-atat incat am ajuns sa formam o noua dinastie. Una ce nu tine cont de regulile Olimpului sau de tiparele pământenilor,ci se ghidează întotdeauna dupa propriul suflet.
-Ne duci în dormitor?intreb incet cand il aud pe micut cum scapa un scâncet si ies de sub hipnoza ochilor diavolești ce inca continua sa ma privească ca pe cel mai de preț cadou.
Ridica o mana in aer fara sa-mi raspunda,dupa pocneste din degete si decorul se schimba.
Il pun pe micut pe pat cand ne materializam in dormitor si ma intind langa el,iar Max se pune pe partea cealaltă si isi trece cu grija un brat in jurul lui Tartarus. Incepe sa-l mangaie pe burtica,apoi pe un obrajor si in timp ce eu vreau sa imi scot un san ca sa-l hrănesc pe micut,el prinde degetul arătător al tatălui sau si incepe sa tragă energie din Max.
-Dumnezeule...sopteste intunecatul cu zambetul pe buze cand micutul scoate limbuta afara si scoate niște sunete de incantare in timp ce extrage putere dinauntrul lui. Imi place atat de mult cand simt senzația asta. Imi lasa impresia la propriu ca fac parte din cel ce se hrănește din mine. Acelasi lucru l-am simțit si la Chaos. La fel a fost si in cazul tău pe parcursul sarcinii,imi zice si se apleaca,apoi isi freacă incet vârful nasului de obrazul micuțului si il adulmeca.
Imi trec incet degetele prin parul lui cand isi pune capul pe perna si isi muta privirea pe chipul meu.
-Se agapo,psychi mou...spune si un zambet bland imi curbeaza buzele. Mai are rost sa iti spun cât de fericit ma faci?intreaba si clatin incet din cap,dupa imi cobor mana din parul lui si il mangai usor pe obrazul stang.
„Nu are rost sa o faca pentru ca citesc in ochii lui fericirea. Ne cunoaștem intr-atat de bine incat am putea sa comunicam doar din priviri asa cum obișnuiam sa o făceam cand eram copii. Iar daca pe vremea cand eram adolescenti,intunecatul isi dorea doi copii,uite ca am ajuns sa facem opt. Si cu toate ca mai mereu mi-a căzut fata cand îmi spunea ca m-a lasat insarcinata,la Tartarus a fost diferit. Micutul a luat nastere si din dorinta mea. I-am cerut sa-l faca,dar sunt sigura ca m-ar fi lăsat insarcinata si dacă nu ii spuneam. Fiindca,Max mereu face ceea ce ii dictează sufletul si cand vine vorba de copii acționează fara sa stea o clipa pe gânduri,iar Tartarus chiar trebuie sa se nască. El e startul unui nou început. In urma războiului prin care nu de mult l-am lăsat în urma,Max i-a dat naștere micuțului titan ca sa deschida in povestea noastra,un nou capitol. Unul ce imi doresc sa fie presărat cu foarte multe zambete,fiindca la cata teroare a băgat războiul in venele mele,chiar am nevoie sa ma inconjor de tot frumosul ce e capabil sa existe în casa noastră atunci cand Iadul nu isi mai deschide porțile inaintea noastra.”
Imi cobor privirea pe brunetel atunci cand ii elibereaza degetul lui Max si surad cand intredeschide buzele si casca,semn ca puterea o sa-l ajute sa doarma mai bine. Apoi imi țintesc ochii pe chipul bărbatului ce il iubesc de cand ma stiu si de care n-am sa ma satur niciodată in viata asta a mea de nemuritoare.
-Ya tebya lyublyu,Max...mereu am facut-o si mereu am sa o fac,soptesc,iar flacarile incep sa joace salbatic in ochii lui de ambra si devin in cateva secunde incandescenti.
-Se agapo,psychi mou...raspunde cu o voce atat de profunda incat stârnește un val de emoții ce imi zguduie interiorul si ma face sa tremur la exterior. Pana la sfarsit,micutul meu ingeras,continua si intinde capul,apoi imi astupa gura cu a lui si ma saruta cu tandrete.
„Da...exact pana acolo o sa ne iubim. Pana la sfarsit.”
CITEȘTI
Datorită ție 🔞 Vol 11
FantasyVolumul 11 | Seria Chronis | #1 - sentimente - 02/05/24 Doua jumatati. Una dintre ele are puterea sa o salveze pe cealaltă sau sa o piardă pentru totdeauna. Jumatatea ce deține puterea suprema știe de foarte mult timp ca soarta o sa-l pună la înce...