Datorită ție 🔞 Vol 11

Capitolul 18

Tartarus:
Cu 3 ani in urma...

In timp ce ai mei petrec la piscina,eu stau în biblioteca familiei si caut răspunsuri.
Citesc din scoarta in scoarta toate cărțile ce au legătură cu Tartarul si nu găsesc nici o informație pe care sa nu o știu deja.
Scrie cum a fost creat. De ce a fost creat. Cum gigantii si ciclopii au fost aruncati in neant si au fost înghițiți de intuneric,dar nicaieri nu scrie dacă exista vreo portita de scapare.
„E imposibil asa ceva! Trebuie existe una! Sau măcar cum poți sa faci una sa apara."
Oftez zgomotos si ma trantesc pe canapea. Ma uit la rafturile imense din fata mea si citesc din nou titlurile de pe cotoarele cărților poate totuși mi-a scăpat vreo una.
Cand ajung pe la jumatatea raftului,imi mut privirea pe ușile duble cand se deschid si zambesc cand imi vad țațoasa.
-Tar...sopteste in timp ce se apropie de mine.
O trag in poala mea cand mai are un pas sa ajungă langa mine si imediat ma incaleca. Fusta scurta si inflorata,se ridica mai sus pe coapsele ei,iar eu imi cobor privirea si fixez locul dintre ele.
Rad in barba cand vad ca nu are chiloti pe ea.
-Ce diabolica...soptesc incantat.
-M-am gândit sa te distrag,spune si isi pune palmele pe umerii mei.
-Functioneaza,raspund in timp ce ridic capul si imi scot limba printre dinti ca sa mi-o trec incet peste buzele ei.
Isi ridica mainile de pe pieptul meu pana cand ajunge in dreptul gatului si incepe sa-mi mangaie pielea,dupa imi prinde o suvita de par si o răsucește usor intre degete.
Imi urc palmele pe trupul ei pana ii cuprind sanii in palme si isi musca buza de jos cand incep sa-i framant.
Ma las mai pe spate ca sa o vad mai bine si o mananc din priviri.
Degetele ii coboara inapoi pe pieptul meu,iar in urma atingerii ei,trupul mi se aprinde.
-Imi spui ce cauți în biblioteca?ma intreaba si rad usor.
-Nem...daca vii la mine fără chiloți pe tine ca sa ma faci sa vorbesc nu o sa-ti meargă,i-o trantesc amuzat si pufneste.
-N-am chiloti fiindca vreau sa te distrag,dar sunt curioasa ce cauți. E vorba despre Tartar?
O privesc fără sa raspund si dupa un minut de tacere,ofteaza.
-Vreau doar sa te ajut,Tar. Suntem amândoi in asta.
-Stiu,dar mie îmi este mai ușor sa-mi iau dupa gândul de la lucrul asta,pe când tu sa te frămânți zile si nopți la rand dacă îți spun ceva. Si ne-am promis ca o sa profitam de orice clipa a noastră impreuna,nu? In rest...lasa totul in seama mea...bine?
-Da...dar...
-Nem...o intrerup si imi iau mainile de pe sanii ei,apoi o prind de solduri.
O apas in jos si incep sa o misc pe scula mea. Intunericul iese din mine in valuri si o mangaie usor. O vad cum se pierde în întunecimea mea,iar fiori ne trec pe amandoi din cauza abisului ce ne inghite încetul cu încetul.
-Vreau doar sa te vad zambind,soptesc si ma intind sa o sarut. Vreau sa nu iti pese de nimic,continui si ii prin ușor buza de jos.
O sug,dupa o ling in timp ce imi strecor degetele pe sub fusta ei. Sfera de întuneric ce se formează în jurul nostru,ne ascunde în cazul in care da buzna vreun terorist peste noi,dar lumina ce incepe sa strălucească pe pielea zeiței mele o ajuta sa ma vadă,fiindca eu pe ea pot sa o vad și in bezna totala.
-Primeste-ma in tine,psychi mou...soptesc peste buzele ei si fac hainele sa dispară de pe nou.
Tremura usor deasupra mea și ranjesc in coltul gurii.
„Ma bucur cand reușesc sa ii golesc mintea de orice gând in mai puțin de cateva secunde. Nu vreau sa o las sa se piardă in frica ce știu ca o s-o simta in ziua in care destinele o sa ni se separe. E destul ca ma gândesc eu la ea,nu vreau sa iti baga si ea capul."
-Ia-ma...imi cere printre gafaieli si cu pupilele dilatate.
Isi desface picioarele mai tare si ma imping in calcaie,apoi ridic soldurile si o penetrez.
Isi da capul pe spate cand patrund in umezeala ei fierbinte si geme profund. O musc de gat,in timp ce o misc deasupra mea și savurez felul in care se strange in jurul meu.
Imi afund mai tare degetele in soldurile ei si creste usor ritmul. Isi strange bratele tare in jurul gatului meu,in timp ce urca si coboara pe scula mea.
Ma intind si ii ling pielea gatului in timp ce ii inspir parfumul,iar pulsul mi-o ia razna.
Fiecare celula dea mea vrea sa se contopeasca cu a ei,iar sentimentul asta ma face sa-mi doresc mai mult sa descurc atele in care destinele ni s-au încurcat. De asta trebuie neapărat sa gasesc o cale de a ieși din Tartar. Fiindca inima mea trebuie sa bata lângă a ei si pentru ca imi doresc sa parcurgem drumul vieții impreuna. Nu concep un alt sfarsit decât unul in care noi ne iubim pentru eternitate,fiind separat doar de aerul ce sta intre noi atunci cand ne strângem in brate. Nu sa ne iubim pentru eternitate fiind separați de spațiu si timp.
Indiferent de ce ne e dat sa trăim,cred cu tărie ca o sa existe o cale de a ne regăsi. Fiindca un lucru e clar. Eu am sa dispar,dar după...nimic nu mai e sigur. Pentru cat timp am sa lipsesc din viata ei si a copilului nostru nu stiu,dar cu toate ca știu ca am sa fac orice sa ma reintorc,sangele incepe sa-mi clocotească in vene numai cand ma gândesc cât de cruda urmeaza sa fie soarta cu noi.
Furia creste in mine de fiecare data când gandul mi se rotește in cap si de ciuda ca nu-l pot opri,ma ridic ca un fulger de pe canapea si imi indrept pasii spre biroul din biblioteca. O lipesc pe Nem cu spatele de suprafata lui si intru cu putere in ea.
O prind strans de solduri si o penetrez adanc,cu toate ca nu e vina ei pentru ca mintea mea a luat-o razna,dar imi e ciuda ca n-am sa mai fiu lângă ea pentru o perioada necunoscuta de timp.
Icneste la fiecare izbitura si ii simt pielea cum incepe sa-i ia foc.
-Tar!tipa cand intru cu forta si isi infinge unghiile in bratele mele.
Gandurile incep sa mi se amestece intre ele,la fel si emoțiile. Ma înfurii cand ma gândesc la soarta si la faptul ca vrea sa ne pună bete-n in roata,iar inima imi devine grea.
Incep sa respir greoi si sa intru in Nem ca un salbatic. Miscarile mele brutale cresc presiunea inauntrul ei si o simt cum devine precum o bomba cu ceas. Intunericul meu dens se amesteca cu lumina ei si scot un urlet inuman cand incepe sa se strângă in jurul meu.
Întreg corpul incepe sa-i tremure in urma asaltului meu infernal si tipa ca nebuna printre gafaieli.
Fiecare spasm al trupului ei ma face sa-mi pierd controlul si imi bag o mana in gatul ei. O strang,iar ochii i se maresc in cap.
Intru cu putere in pasarica dupa care stiu ca am sa tanjesc si imi apas degetele tale pe jugulara ei.
„De ce dracu intru in ea ca un animal, cand nu e vinovata absolutul deloc pentru iadul ce stiu ca urmeaza sa-l trăim?"
Cand întrebarea asta rasuna in mintea mea si imaginea in fata ochilor imi devine clara,imi iau mana din gatul ei si scad ritmul.
Ma aplec peste ea si ii ling lacrimile de pe obraji,apoi o sarut cu tandrete pe buze.
-Iarta-ma,soptesc. De ciuda ca am sa dispar de langa tine,m-a luat valul si...
-Sunt bine,Tar,ma intrerupe. Tu cum ești?
O privesc adanc in ochi si citesc îngrijorarea in ei.
-Sunt bine,Nem...acum sunt bine...raspund si miscarile imi devin blande.
Imi strecor bratele pe sub spatele ei si o îmbrățișez. Pieptul mi-l apas peste al ei si continui sa intru in ea cu lentoare. Nu i-o mai trag ca un salbatic,acum totul e ușor si tandru.
Ne sarutam umed si pasional,iar cand o simt ca incepe din nou sa pulseze in jurul meu,intru adanc si ma incordez din cap pana-n picioare. Explodez si o umplu pana la refuz,in timp ce ea tremura sub mine.
-Se agapo,psychi mou,susur peste buzele ei.
-Se agapo ateleíota,Tar,raspunde cu respiratia întretăiata.
Imi frec nasul usor de al ei,iar dupa ce orgasmul ne trece,ma indrept de spate si o trag dupa mine. O strang la piept,iar ea isi baga capul in scobitura gatului meu. Stam îmbrățișați in tace si amandoi cădem in propriile ganduri.
„Nu stiu pentru cat timp o sa stam departe unul de celalalt,dar stiu ca o sa-mi fie infernal de greu. Sa trăiesc din amintiri,o sa faca chinul putin mai suportabil,dar nu stiu cat de mult am sa pot sta fără ea si faca copil. Nu stiu cat timp o sa treacă pana cand o sa găsim calea inapoi spre noi,iar necunoscutul asta ajunge sa ma cam scoată din minti."
-Tartarus,Nemesis,unde sunteți?
Clipesc o data cand vocea lui pateras rasuna in mintea mea si Nem ridica privirea spre mine.
Pocnesc din degete si hainele apar pe noi,apoi las intunericul si umbrele sa se retragă în interiorul meu.
-Oare ce s-a întâmplat?
Ridic din umeri.
-Hai sa aflam,raspund si imediat decorul se schimba. Ajungem pe terasa din spate,unde toti nebunii sunt prezenți si imi las țațoasa jos din brate.
Se intoarce cu fata spre pateras si isi lipeste spatele de pieptul meu. Ii inconjor talia cu bratele si imi sprijin barbia pe creștetul capului ei.
Ridic dintr-o sprânceană la pateras si zambeste.
-Arthemis si Arion vor sa ne zică ceva,raspunde întrebării mele nerostite.
Imi mut privirea pe cei doi si chicotesc.
„Ei...astea sunt momentele în care soarta inclina talerul balantei in favoarea noastră."
-Voiam sa va spunem ca am fost la doctor zilele trecute și deși nu se vede,sunt insarcinata in patru luni!exclama bruneta,iar Arion o salta imediat in brate,apoi de bucurie incepe sa o învârtă.
-Dumnezeule!urla Ares de fericire.
-Daaa!!!raspunde Arthemis pe un ton ridicat. Si am aflat ca e baiat,continua in timp ce nebunului de Arion inca o invarte. Iar numele lui e...se opreste si chicoteste incantata.
„E Aris..."
-Aris!continua Arion in locul ei.
„Stiam...l-am văzut și pe el. Iar numele ce il poarta e combinația dintre numele tatalui sau si a bunicului sau. Din Arion si Ares s-au gândit sa formeze,Aris."
Zambesc,iar Nemesis se intoarce in bratele mele. Ma priveste cu aceeași fericire ce se citește in ochii tuturor si isi înfășoară strans bratele in jurul taliei mele.
„Un nou membru in familie,este o binecuvântare. Dar in cazul meu si a lui Nem,rodul iubirii noastre o sa ne schimbe total cursul vietii. Fiindca am sa sacrific totul pentru nestemata ce o sa ia naștere din noi doi."

*******************************

Arthemis:

Arion:

Aris:

Tartarus:

Nemesis: