Datorită ție 🔞 Vol 11

Capitolul 43

Erebus:

-Stai jos,micutule zeu,ma îndeamnă si in clipa urmatoare ma asez pe iarba. Intinde-te,imi cere si ma incrunt usor.
-De ce?intreb si imi face semn din cap sa ma supun.
-Fiindca trebuie sa iti arat o amintire de a mea si am sa te plimb putin prin timp.
-Oh,zic si fac ce mi-a cerut.
Vine pe partea mea dreapta si se lasa pe vine. Isi pune o palma pe pieptul meu,iar ochii lui devin chihlimbarii si se aprind precum doua văpai in noapte. Privesc flacarile ce joaca salbatic in privirea lui si simt cum sunt prins ca intr-o vraja de ei. Simturile imi amorțesc,iar respiratia si bataile inimii imi devin calme. Simt cum devin usor precum un fulg si am impresia ca sufletul mi se desprinde de trup. Aerul incepe sa se incarce in jurul meu,iar o liniște deplina ma inghite. Ochii mi se închid de la sine și chiar daca nu mai vad nimic in jur,simt cum plutesc.
Nu stiu pentru cat timp o fac,dar ma chinui sa-mi deschid ochii doar atunci cand aud voci venind de undeva de departe. Nu reușesc sa o fac decât in momentul în care vocile se aud undeva foarte aproape de mine,iar cand imaginea devine clara si imi vad titanul in carne si oase,ma blochez.
-Pateras...soptesc cu emoție in glas,dar el nici nu ma baga în seama.
Intind mana si vreau sa-l ating,dar nu pot. Bratul imi devine precum fumul si trece prin el.
Oftez.
-Grozav!bomban in barba. Mulțumesc pentru biletul in primul rand,Cronos,continui si imi încrucișez bratele la piept,apoi privesc chipul lui pateras prin intunericul ce ne înconjoară.
Habar nu am unde naiba se desfășoară scena din fata ochilor mei,dar bezna e risipita de cateva pietricele ce stralucesc in tavanul grunjos ce imi da impresia ca ma aflu intr-o pestera sau ceva asemănător.
-Soarta asta ma calca deja pe nervi,Cronos!mârâie titanul meu printre dintii inclestati si isi trece nervos o mana prin par.
-Tartarus...sa-ti reamintesc ca am fost intr-o situație asemănătoare cu a ta? Doar ca in cazul meu evenimentele s-au desfășurat altfel? Măcar tu ai posibilitatea de a alege...eu a trebuit sa imi omor jumatatea...si o data cu ea,copilul.
Pateras isi lasa capul pe spate cand il aude si ofteaza zgomotos.
-Nici daca m-ar fi incatusat pentru eternitate n-as fi facut un asemenea lucru,haraie din nou titanul meu.
-Da...de aia Apollo a venit și mi-a spus despre profetie,raspunde Cronos iar pateras mijeste ochii spre el.
-Ti-a aratat-o?intreaba,iar Cronos incuviinteaza din cap. Vezi? Nici asta nu-mi convine!
-Ca se naște cu o profetie?intreaba titanul calm și un urlet de disperare se desprinde de pe buzele lui pateras.
-Da in pula mea! Ai văzut profeția? Erebus o sa fie un copil cand o sa se arunce în Tartar! De fapt nu mi-ar fi convenit nici dacă era adult sa o facă...nu stiu ce dracu ma asteapta acolo,dar nu imi doresc ca,agori mou sa coboare in locul din care nimeni nu poate iesi!se rasteste cu ciuda,iar Cronos il priveste pentru cateva clipe în tăcere.
-Sirius a intrat în haos,Tartarus. Crezi ca mi-a fost ușor sa accept lucrul asta? Crezi ca mi-a plăcut sa știu ca fetita mea poate dispărea pentru eternitate? Crezi ca am fost fericit? Nu am fost,raspunde tot el pe un ton foarte jos. A fost a doua oara când am fost pus intr-o situație in care puterea absoluta nu imi era de nici un folos. A fost a doua oara când m-am simțit neputincios...si ce sa iti zic,Tartarus?intreaba ironic. A trebuit sa stau pe tușă in timp ce aveam impresia ca-mi pierdeam mintile.
Pateras isi freacă enervat de cateva ori fata,apoi il privește din nou pe Cronos.
-Calmeaza-te...zeii ce se nasc cu o profetie,sunt cei mai puternici,Tartarus. Daca sunt aleși,înseamnă ca pot face fata oricărui obstacol,încearcă titanul sa il îmbărbăteze pe pateras,dar nu prea ii iese dupa chinul ce ii traversează încontinuu chipul.
-Dar...e agori mou...spune cu glas frant. Eu vreau sa il stiu bine,continua si o lacrima mi se prelinge pe obraz.
-Si o sa fie, Tartarus. Erebus chiar daca apare in profetie drept un copil,ai văzut determinarea cum ardea in ochii lui cand a sărit dincolo de prăpastie?intreaba Cronos si pateras inghite cu dificultate.
-Da,raspunde ragusit.
-Si ai văzut cu cât curaj o făcea?intreaba si incuviinteaza din cap. Atunci calmeaza-te. Baiatul o sa stie ce are de făcut.
Sunt smuls din amintire,imediat ce ultimul cuvânt i se desprinde lui Cronos de pe buze,iar cand deschid ochii il vad pe titan deasupra mea.
-Bine ai revenit,zambeste si ma ajuta sa ma ridic de pe jos.
-Si eu ma bucur sa te vad Cronos,dar ai de gând sa imi arati profeția?intreb in timp ce ma ridic in picioare. Astăzi? De preferat acum?intreb putin caustic,iar ochii titanului din nou se aprind.
Imi prinde fata în maini si imi da capul pe spate ca sa-l pot privi si fara sa-mi bage în seama tonul nemulțumit,se apleaca,iar ochii lui chihlimbarii sapa adanc in ai mei. Amintirea lui apare in mintea mea si ma vad pe mine cum sar dincolo de prăpastie,imbracat exact in aceleași haine ce le am si acum pe mine.
Surad.
„A sosit timpul!"
Cu zambetul pe buze savurez profeția,iar cuvintele ce mi se desprind de pe buze in momentul în care sar dincolo de marginea prapastiei mi se tipăresc perfect in minte.
Cand viziunea profeției ia sfârșit,incep sa strig de fericire și titanul chicoteste.
-Daaaa!!! În sfârșit o sa se întâmple minunea!!! În sfârșit am sa-l vad!!!!
Sar în sus de bucurie,iar Cronos ma priveste cu caldura,dar și încurajator.
-Da...am știut ca astăzi o sa fie acea zi de cum ti-ai făcut apariția în Olimp si am văzut cu ce ești imbracat.
-Nu pot sa cred!!!exclam. Am sa îl eliberez pe pateras!
Cronos zambeste,dar cand ma prinde de umar ca sa ma oprească din țopăit,vad cum expresia fetei i se schimba și devine una foarte serioasa.
-Nu stiu ce te așteaptă acolo jos,Erebus...dar in toti anii ăștia ti-am întors profeția pe toate părțile in speranța că am sa te pot ajuta în vreun fel. Ti-am luat fiecare rand in parte si l-am analizat,iar singurul lucru ce l-am înțeles ca fiind vital cand ai sa cobori in adancuri,e sa nu te abați de la cale. Nu stiu mai exact ce semnifica lucrul asta...daca o sa ți se arate ceva cand ajungi acolo sau e doar o metafora,insa tu nu trebuie sa te lași distras de ce ai sa vezi acolo. Orice ar fi,continua sa iti vezi de drum ca sa-ti salvezi tatăl,bine? Important este sa mergi înainte,indiferent de ce se întâmplă in stanga sau in dreapta ta,ai înțeles?
-Da,raspund pe cel mai serios ton al meu si incuviintez in acelasi timp din cap.
Cronos ma îmbrățișează strans la piept,apoi ma saruta pe frunte.
-Atunci micutule zeu,mergi si adu-l pe tatăl tău acasă.
Si asta fac.
Fără sa mai pierd o clipa,ridic mana dreapta in aer si pocnesc din degete.
„Pe întreg Tartarul! In scurt timp am sa-mi vad părintele! Nu imi vine sa cred ca tot ce se întâmplă e real!!!"

*****