101 de trandafiri si un dans

Capitolul 9

Aylin

Nimic nu ma plictisește mai tare decât sa stau așa degeaba fără sa fac nimic si încă sa mai si aștept.

Azi este o zi importantă. Poate mai importantă decât cea in care trebuia sa discutam de căsătoria mea si a lui Calum. Pentru ca acum o sa discutam despre refuzul meu de a ma căsători cu Calum. Am impresia ca o sa iasă porost. Adică eu cred ca o sa le convină la toți în afara de Calum.

Adică așa sper sa fie. Oricum părerea lui nu prea contează.

Acum ma gândesc la saracile prințese care au obligații mai mari decât mine si sunt foarte presate sa se căsătorească. Eu doar sunt o fata simpla a cărui părinți sunt niște bussinesmani. Atât.

Defapt nici nu știu de ce a fost vorba sa ma căsătoresc eu cu Calum. Putea sa o facă orice fata, dar m au ales pe mine pentru ca ma si cunoșteau si aveau mai multă încredere.

Acum simt o răceala imensa intre mine si Calum. Nu îl mai simt așa apropiat si drag. Parca ni sa șters memoriile si noi nu ne mai știm.

De ultima data când am vorbit am început sa simt asta. Pentru ca practic prima data când am discutat cu el ca nu vreau sa ma mărit cu el aproape ca începeam sa plâng pentru ca nu voiam sa îl rănesc. Nu voiam sa îl pierd. Iar acum parca mi-e indiferent dacă pleacă, si nu ma simt bine pentru asta.

Se întâmpla din cauza lui Elijah. Am devenit atât de dependentă de el încât nu îmi mai pasa de nimeni din jurul meu. Nu vreau sa simt toate astea, dar chiar nu pot sa ma controlez. De dese ori îmi spun sa termin cu toate prostiile mele, dar nu pot. Mereu spun ca fac ceva si nu fac. Spun ca gata de data asta sigur fac! Si după iar o iau de la capăt.

Așa ma simt.

Aseară totul a fost frumos. Elijah m a dus in unul dintre hotelele lui si am stat acolo pana dimneata la 8 pentru ca știam ca azi mama organizează o cina cu noi si familia lui Calum.

Am stat lejer ne am sărutat si am vorbit pe anumite teme. Nimic prea stresant. Elijah mi a povestit ce a mai făcut pe la munca si cum a dat buzna Jace peste el in birou in timp ce visa acel vis...

Am încercat sa îl liniștesc si sa îi spun ca asta nu o sa se întâmple. In primul rând nu o sa permit asta, dar nu cred ca o sa se ajungă la asta. Chiar am încrede in Elijah. Si i am spus ca dacă are probleme le puteam rezolva împreuna, doar sa nu ne îndepărtăm atunci când avem vreo problema.

Îmi place sa gândesc ca am putea rezolva ceva împreuna. Fie ca poate ne am certa din cauza asta, dar măcar după totul ar fi bine. Cred in tot ce poate fi mai bine. Încerc sa fiu optimista pentru ca toată viața mea am fost pesimista si m am gândit doar la partea rea, iar acum nu mai vreau sa fac asta. Vreau sa dețin controlul nu controlul sa ma dețină pe mine.

Deja sunt prea stresată sa o privesc pe mama cum pune masa si pregătește tot felul de platouri, deși știe ca nimeni nu o sa mănânce in seara asta. Discuția o sa fie mult prea stresanta ca sa mai mâncam. Mie personal cred ca o sa mi se întoarcă stomacul pe dos dacă aș pune ceva in gura.

-Mamă! Spun eu ferm. Ea se întoarce spre mine si ma privește grăbită. Nu te mai stresa așa. Știi ca nu o sa mănânce cineva...ma refer gătești minunat dar nu cred ca o sa avem timp pentru asa ceva, vreau sa trecem direct la subiect, nu mai suport sa aștept asa mult.

Mama oftează si lasa tot ce voia sa facă si vine pe scaunul din fața mea.

-Ai dreptate! Dar știi ca îmi place ca totul sa fie perfect, asa nu o sa ma simt eu însăși dacă pe masa nu o sa fie ceva. De parca aș fi o nesimțita. Nu prea îmi pasa dacă nu mănâncă, de-abia rămâne pentru noi mai multă mâncare, dar măcar știu ca nu i am primit cu mana in fund.