101 de trandafiri si un dans

Capitolul 10

Elijah

In ultimul timp am învățat sa fac ceea ce gândesc fără sa îmi fie rusine. Sa nu îmi las gândurile undeva departe si sa fac ceea ce știu eu, pentru ca după probabil voi regreta.

Chiar dacă comitem greșeli le putem repara. Dacă ne facem de ras nu contează asta, doar am făcut-o noi cu mâna noastră si nu am pierdut nimic.

Îmi place sa fiu liber si sa fac ceea ce simt. Îmi face viața mult mai creativa si cu un scop.

Dau pe gât paharul de wiski si îl las pe biroul meu. Am avut ceva treaba azi la birou așa ca am stat ceva timp pe aici.

Ma ridic de pe scaun si dau sa merg spre scena ca sa îmi privesc steaua. Am trandafirul pregătit si sunt gata sa îi ofer dinou un trandafir.

Atunci când ajung lângă scena fata mea pășește cu niște pași încurajatori pe scena. Se uita in jur si le zâmbește tuturor. Pana ma vede pe mine. In ochii ei apare o sclipire si zâmbește pana la urechi. Nu tine mult contactul vizual căci începe melodia si începe sa danseze.

Ca de-obicei are niște mișcări magice. Nu ma pot opri din a o devora din privi. Vreau sa o pot atinge dinou si sa îi gust buzele roșii si umflate.

In seara asta este îmbrăcată in niște colanți negrii si un tricou alb larg. Forma corpului ei este atât de mică încât aș vrea sa o pot lua acum in brațe. E ușoară ca pana.

Sunt mândru de ea ca a ajuns așa de vestita. Multă lume vine aici si o vede. Unii probabil ca vin in fiecare seara doar pentru ea ca mine ca sa o privească. Nu sunt gelos, pentru ca știu ca ei doar o privesc, eu in schimb pot sa si o ating.

După ce termina dansul toată lumea o aplauda, iar ea le mulțumește. Se duce dinou in aceeași camera de lângă scena. Ma duc după ea ca sa îi pot oferi trandafirul.

Când intru in camera ea este cu spatele la mine si se uita in oglinda si cânta fantasize de la Ariana Grande. Își da seama ca cineva a intrat in camera si tresare. Se întoarce spre mine si ma privește cu ochii mari.

-Ce m ai speriat. Spune ea cu mâna pe piept.

Îi zâmbesc si ma apropii de ea.

-Ai o voce frumoasă.

Zâmbește timid. Zâmbetul ei îmi da o caldura pe suflet.

-Mulțumesc, si pentru trandafir. Spune ea si arată spre el.

Il dau in mâna, apoi ma apropii de ea si o sărut pe obraz.

-Mai lucrezi la bar azi?

Aylin oftează si își inchide ochii.

-Da. Pana la ora unu.

-Vino încoa. Spun si îmi trag brațele ca sa o cuprind.

Vine aproape târâș spre mine si își lipește capul de pieptul meu. Îmi cuprinde spatele si respira ușurata. Îmi bag mâna in parul ei si ma joc cu el. E atât de plăcut sa poți tine pe cineva in brațe, se simte ca un nor pufos si cald. Îți transmite o căldura enorma in corp.

-Ar trebuii sa îți reduc puțin din program sau sa îți dau alt post. Te obosește enorm, mai ales ca pe lângă asta mai si studiezi. Îți strici sănătatea.

Își ridica privirea spre mine si ma privește in ochi. I-au apărut si niște cearcăne sub ochi, iar privirea ei spune multe ca este obosita .

-Nu. Vreau sa lucrez aici, îmi place.

Oftez si imi pun palmele pe obrajii ei roșii de la atâta dans si mișcare.

-Înțeleg. Dar măcar renunța la ceva din astea doua; ori dansul ori barmeriță.