Isabelle Hart nu s-a potrivit niciodată, a fi agresată zilnic la școală și a munci pentru a plăti datoria mamei tale din cauza drogurilor nu a fost cel mai bun lucru pe care o tânără de 17 ani și-a dorit să-l facă în ultimul an de liceu.
Ce se întâm...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ace
Mormăi supărat când trag în fața casei lui Leslie. Singurul motiv pentru care știam că Charlotte este aici este că, atunci când Leslie organizează o petrecere, nimeni altcineva de la școală nu se obosește să organizeze alta.
Îmi trec o mână pe față, dorind să-mi pornesc mașina și să părăsesc locul. Știam că ea nu era problema mea, dar nu eram un tip rău.
Nu aș putea să o las în preajma unor tipi care ar profita de orice șansă să profite de o fată beată.
După ce mi-am propus că va fi totul rapid să o iau și să o las acasă, cobor din mașină, mergând spre ușa din față care era blocată de un grup de oameni beți.
Văzusem deja o grămadă de vomă pe pământ în timp ce mergeam înăuntru să o găsesc pe Charlotte.
"- Omule, nu te-am mai văzut de mulți ani!" Un tip care ține o sticlă de tequila țipă la mine. Nu cred că l-am mai întâlnit.
Îi zâmbesc, bătându-l pe umăr în timp ce merg din instinct către mulțimea imensă care țipă și aplaudă ceva.
" - La naiba.." Mormăi, împingându-mă prin mulțime când observ că Charlotte încearcă să dea un pumn în altă fată.
Tresar când dă cu pumnul în fata care țipa la ea. Fata este împinsă pe podea și începe să plângă în timp ce se ține de maxilar.
"- Tu l-ai atins pe iubitul meu, curvă! Fata țipă, lacrimile i-au dispărut instantaneu. Se ridică, mergând în direcția lui Charlotte.
Mă dau repede în față, apucând-o de braț pe Charlotte și trăgând-o înapoi cât de mult puteam înainte ca fata să poată ataca.
"- El a venit la mine, cățea, luptă-te cu el și cu respirația lui de pește împuțit!" Charlotte se împiedică afară, sughițând după. Cealaltă fată începe din nou să țipe la ea, dar eu sunt prea ocupat să o târăsc pe Charlotte afară din casa asta blestemată.
"- Lasă-ma, nu am terminat cu ea!" țipă Charlotte, încercând să scape din strânsoarea mea.
"- Te faci de rusine." spun, târându-o afară în timp ce ne conduc înapoi spre mașina mea.
"- Ceea ce este rușinos este părul ei prajit, l-am tras o dată și părul acela de cățea mi-a rămas între degete." Ea râde, aproape căzând pe ciment.
O țin cu o mână, deschizând ușa mașinii cu cealaltă și împingând-o înăuntru.
"- Ow, fii mai blând." Ea geme în timp ce își freca brațul de durere. Sunt sigur că minte totuși, pentru că ținea brațul pe care nici măcar nu l-am atins.
În ce naiba m-am băgat?
"- Ar trebui să te bucuri că am venit înainte să se înrăutăţească." Mă încrunt, pornind rapid mașina. Vreau doar s-o duc înapoi la casa ei, ca să nu mai am de-a face cu ea.
