Ghost

Capitolul nouă

Ghost

În mintea mea, undeva într-un colț mic, speram ca seara și noapte asta să treacă fără ca vreun inconvenient să aibă loc. Mi-am dat seama că m-am înșelat în secunda în care l-am văzut, prin parbrizul mașinii, pe Issak Karras.

Prin parbriz Issak mă privește fix. Corpul îi este relaxat și-și ține mâinile în buzunarele din față a pantalonilor. Când deschid ușa un rânjet îi apare pe față. Mă sprijin de capota mașinii și-mi încrucișez brațele la piept.

- Ghost, ce-ar fii să-ți zic câteva lucruri despre mine? spune având o voce extrem de calmă, nu așteaptă să-i răspund și continuă. Sunt un om tăcut defel, de cele mai multe ori aleg să observ și să ascult ce fac persoanele din jurul meu.

Asta am observat la el. Nu cuvintele pe care le spune un om îl fac amenințător, ci liniștea pe care o emană. Nu știi niciodată ce zace în mintea unui om tăcut. Acesta e tipul de om de care ar trebui să-ți fie frică.

- Sunt capabil să accept multe lucruri. Singurele chestii pe care nu pot să le accept sunt minciuna și oamenii cu două fețe.

- Nu înțeleg unde vreți să ajungeți cu asta, spun într-un final.

Issak ridică din sprâncene și zâmbește sarcastic spre mine.

- Nu? Atunci hai să ți-o spun pe șleau, zice apropiindu-se de mine și se sprijină pe capotă lângă mine.

Scoate din buzunar un telefon pe care-l deschide și mi-l întinde. Nu mi-aș fi dat seamă că e al Athenei dacă nu vedeam mesajele.

NECUNOSCUT: Te-ai făcut mai frumoasă, draga mea Athena. Pun pariu că și pizda aia a ta a rămas la fel de frumoasă și strâmtă. Abia aștept să te revăd, frumoasa mea Athena.

NECUNOSCUT: Felul în care ai dansat Athena, m-a excitat atât de tare. Toți ani ăștia cât am fost în închisoare m-am masturbat cu gândul la tine. Abia aștept să de văd.

- Acum i-a spune-mi, spune și mă fixează cu privirea. Cu-i dracului i-ai spus să-i trimită mesajele astea Athenei?

Poftim?

Întrebarea lui mă i-a prin surprindere. Cum adică cui i-am spus să-i trimită mesajele astea?! Nu știu dacă poate să-mi vadă privirea confuză. Ar trebui să spun ceva. Să neg, să mă apăr în fața acuzațiilor astea. Dar nu o fac, pentru că ceva înăuntrul meu speră că Issak o să-mi ofere mai multe detalii.

- Nu spui nimic?

Rânjetul de pe chipul lui nu dispare, însă privirea i s-a întunecat. Pufnesc și colțul gurii mi se ridică formând o jumătate de zâmbet. AJ...

- AJ a localizat numărul de telefon, așa-i? spun, iar Issak ridică din umeri prefăcându-se că n-are nici cea mai mică idee despre ce vorbesc. N-am fost eu, dar am o bănuială cine a făcut-o.

Când o să mă întâlnesc cu Marcus Makarov îl strâng de gât până îi albăstrește chipul. Scot telefonul din buzunarul hanoracului și apelez numărul lui Marcus. După ce telefonul sună de două ori acesta răspunde și-l pun pe difuzor.

-  Ar fi bine să fie important Ghost! spune el nervos.

Îmi dau ochii peste cap și plescăi.

- Este. I-ai trimis mesaje cumva Athenei în seara asta?

- Mă suni să-mi mulțumești sau ce? vocea lui e batjocoritoare. Când am văzut că nu faci nimic să o convingi pe fătuca aia să-și accepte rolul de momeală, m-am gândit să-ți rezolv eu problema.