Capitolul șaisprezece

145 18 2
                                    

Ghost

Athena se foiește lângă mine atunci când telefonul ei începe să sune. Geme frustrată și răspunde la telefon.

- Alo? spune aproape șoptit și-și freacă ochii.

Mă ridic în șezut atunci când ochii ei se deschid larg și respirația pare că i se oprește. Cu mâinile tremurânde, Athena își ia telefonul de la ureche și îl pune pe difuzor.

- Ce frumos dormiți voi doi, spune bărbatul într-o voce gravă. Atât de apropiați. Mi-ar fi fost atât de ușor să vă ucid noaptea trecută.

Nu pot să recunosc vocea bărbatului, dar panica din ochii Athenei mă face să cred că știu cine e de cealaltă partea a apelului.

- Și de ce n-ai făcut-o, Alistair? zice, încercând să-și controleze vocea.

- Din nefericire pentru mine, șefu cel mare încă te vrea în viață dintr-un anume motiv.

- E bine de știut că, și după atâția ani, încă nu ești capabil să gândești de unul singur, spune ea batjocoritor.

Alistair râde furios și expiră puternic.

- Oh, Athena, o să-mi placă atât de mult să mă joc din nou cu tine. Încă îmi amintesc cât de bine mă simțeam în tine și felul în care te zvârcoleai sub mine.

Strâng mâinile în pumni, încercând să mă calmez. Simt cum sângele începe să-mi fiarbă în vene. O să-mi acord tot timpul din lume când o să vină momentul să-l ucid pe nenorocitul ăsta.

- Știi, puteam să-mi fac de cap cu tine chiar lângă cadavrul lui Ghost. Ar fi fost atât de plăcut să te văd uitându-te în direcția lui și el să nu poată facă nimic să te ajute, așa cum ți-a promis. Poate că o să fac asta, dar întâi o să-i dau ocazia să privească...

Iau telefonul Athenei și înainte ca Alistair să apuce să vorbească în continuare, zic:

- Știi că pot să te aud cum respiri, zic, iar Alistair înghite în sec. Ești neliniștit și amândoi știm că doar vorbele sunt te tine.

Athena începe să-și maseze pieptul și ochii i se umplu de lacrimi.

- Chiar așa crezi? răspunde el și un mesaj apare pe ecran.

O poză mai exact. În imagine suntem eu și Athena dormind foarte aproape unul de celălalt. Capul ei e așezat pe pieptul meu și piciorul ei drept este îndoit peste mijlocul meu, iar brațul meu este trecut peste umerii ei - ținând-o aproape de mine.

- Drăguț apartament, apropo, continuă el. Și roșcata care doarme în camera din cealaltă parte a apartamentului. Știai că doarme dezbrăcată?

Apelul se încheie și în secunda următoare Athena se ridică brusc și iese iute pe ușa. Mă ridic după ea și o durere ascuțită îmi trece prin corp. Aleg să ignor durerea și o iau pe urmele ei.

Athena intră în camera lui Adeline, iar eu rămân la ușă.

- Ce-i cu toată agitația asta? spune AJ ieșind din camera lui, purtând doar o pereche de pantaloni de trening.

-Vin-o cu mine, îi spun și el mă urmează nedumerit.

Încep să scormonesc prin toate dulapurile și sertarele, caut sub canapea și sub insula din bucătărie și masa din sufragerie. AJ stă înțepenit, în mijlocul camerei și mă privește încruntat.

- Vrei să împărtășești și cu restul clasei? zice AJ ridicând din umeri. De asemenea, ai cam început să sângerezi.

Îmi trec degetele peste rană și sângele îmi pătează vârfurile degetelor.

GhostUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum