Adevăruri ascunse

Capitolul 24- Lista cu victime

-Perspectiva lui Lorian-

Ies pe balcon să iau aer și îl găsesc pe Vladimir fumând o țigară.

-Te superi dacă stau și eu? Îl întreb cu glas tremurând.

-Nu mă supăr. Ce s-a întâmplat? Ești bine? El se îngrijorează de starea mea.

-Am niște probleme emoționale cu o traumă din trecut. Îmi e greu să îmi amintesc de tot ce am simțit atunci...

Vladimir mă oprește și îmi întinde țigara. Poate asta o să mă ajute să pot să-mi înfrunt temerile de a retrăi momentele cele mai grele din viața mea.

-Mersi! Trag un fum dar mă înec și tușesc.

Vladimir îmi zice că e normal fiind nefumător și încercând pentru prima dată. Mai trag un fum și încep.

-A fost foarte greu să trăiesc cu frica că nu pot schimba ceva și să știu că se întâmplă lucruri îngrozitoare. Mi-a fost mereu teamă pentru mama. Tensiunea mea creștea mereu când auzeam țipetele furioase ale lui Leonardo și îmi era frică să mă gândesc cum ar putea de la țipete să ajungă la bătaie. Încă simt tensiunea aia intensă care mă bântuie mai ceva ca regretul pentru un lucru pe care nu l-ai făcut și ai fi vrut să-l faci după ce faptul a fost consumat. Nu știu dacă ai trăit asta dar e groaznic. Îți vine să te bagi în pământ. Eu pe la trei ani jumătate nu puteam să fug. Trebuia să îndur, să trăiesc cu imaginația mea care îmi descria viitorul doar după țipete de furie și lovituri cu pumnul în masă.

Mai iau un fum de tigară și simt cum nicotina se urcă la cap și abia mă mai țin pe picioare. Încep să tușesc mai tare și abia mai pot respira. Mă țin de balustradă dar simt cum mă lasă picioarele. Vladimir vine și mă prinde repede ducându-mă pe un scaun de pe balcon de lângă măsuța de două persoane.

-Ok! Gata cu țigara, frate! Ți-am dat să te simți mai bine pentru că se vedea că mai aveai un pic și făceai atac de panică dar de acum gata. Să nu spui nimănui, bine?

-Bine. Mersi! Într-un fel chiar m-a ajutat să vorbesc mai cu detașare despre asta și să fiu mai stăpân pe mine. Nu mai fumez oricum. Nu îmi place. Apropo, tu de ce fumai? Nu fumezi des. Rareori te văd deci nu ești fumător obișnuit. Am învățat la facultate despre faptul că prin fumat, unii se ajută emoțional eliberându-se de furie. De la colegii de grupă știu asta. Deci ce s-a întâmplat? Dacă te-am văzut de 7 ori fumând în 3 luni. Nu îți e tipic.

El își scoate o țigară, o aprinde și începe să povestească.

-M-am certat cu Melisa. Rău de tot. Mi-a spus că sunt un insensibil că am plecat și că nu o iubesc căci nu am fost alături de ea când i-a fost greu cu Alex. De ce i-o fi spus de toate traumele ei pe care le-a trăit cu Alex?! Trebuia să-i spun asta. Nu știu când o să își recupereze memoria dar dacă o să audă numele Alex măcar să fugă. Mi-a spus că sunt cel mai rău frate din lume. Eu i-am spus că nu știe câte sacrificii fac pentru ea și că înainte de amnezie ar fi regretat dacă ar fi spus asta.

Chiar face multe sacrificii pentru ea. Inclusiv omorâtul oamenilor. Am o presimțire că el ascunde un mare secret. Tind să cred că asta o fi. Mi se pare cam violent. În Dexter, se prefăcea bine. Personajul principal părea cel mai competent tip de acolo dar noaptea era un criminal al criminalilor.

Nu mai zic de Lucifer. Nimeni nu l-ar fi bănuit pe tip. Sau în serialul Arrow. Oliver Quinn era un tip foarte deștept, bun luptător, se culca cu o groază de femei, ținea foarte mult la sora lui, a fost plecat din viața ei timp de 5 ani dar 2 sau 5, nu contează. Și Vladimir a fost plecat timp de 2 ani din viața surorii sale. Cred că după ce am văzut serialul acesta am început să îl suspectez pe Vladimir.