Adevăruri ascunse

Capitolul 37- Misiunea

-Perspectiva Ligiei-

Mă mângâie ceva pe spate și mă sărută pe cap cineva.

-Ligia! Draga mea, trebuie să te trezești. Ligi! Hai, iubito! Trebuie să mă ajuți cu ceva diseară peste două ore!

E Vladimir! Eu mormăi iar el îmi mângâie părul și mă sărută pe frunte. Nu am niciun chef de el. Vreau să dispară.

-Vreau să zac. Zic eu ca să mă lase în pace odată.

-Ligia! Ce ai pățit? Te-a supărat ceva?

-Una Olga mi-a distrus viața. O colegă de la facultate care se ia de mine și vrea să mă facă cu ou și cu oțet. Nu cred că o să se prindă că am ascultat conversația lui de acum câteva ore.

-Off! Lasă că o să rezolv eu cu ea să nu se mai ia de tine. Imediat ce îmi zici tot numele ei și cum dau de ea.

-Ce voiai să-mi zici? Zic eu ridicându-mă și punându-mă în brațele lui mai bine. Sunt încă somnoroasă și vreau să profit de asta până când o să mai pot.

-Avem o misiune diseară. Unul vrea ca eu și încă o fată să-i spionăm iubita și să o prindem în fapt, dacă e cu un amant. Vrea să ne prefacem un cuplu și să nu ne suspecteze soția lui. E ca și cum am ieși la o întâlnire, dar suntem cu ochii pe subiect din când în când. Iubita clientului e blondă cu ochi verzi și am și o poză cu ea. Îmi întinde poza. Așa că tu trebuie să fi partenera mea în seara asta. Mă ajuți, te rog?! Nu am cum sa iau pe altcineva mai potrivit. Te rog, Ligia!

-Ok. Te ajut! Poate am șansa să îl fac să nu o mai vrea pe Olga aia.

M-am pregătit de întâlnirea falsă din care vreau să scot o întâlnire adevărată. Dacă nu o să lupt pentru ceea ce vreau nu o să obțin nimic stând și jelind. Trebuie să lupt. Așa m-a învățat Vladimir și bine a făcut să mă învețe asta. Nu o să îi mai permit nimănui să mi-l ia. Acum că am cale liberă la el trebuie să profit de ocazie. Vanesa tot îmi scoate ochii de dimineață să nu mai repet greșeala de a nu face eu primul pas, dacă el e un dobitoc și nu știe cum să mă abordeze.

Am făcut duș, m-am îmbrăcat în blugii mei negri, mișto, cu pietre albe la talie care formează niște romburi, topul roșu cu despicătură în partea decolteului și geaca mea de piele neagră, pe care pe spate scrie "Ligia", cu diamante batute în pielea gecii. A fost cadou de la Vladimir. Nu îmi permit așa multe să-mi iau, dar el mereu ține să-mi amintească că, practic, eu îl ajut la chestii de muncă, deci am salariul meu și trebuie să-l accept. Doar chestii de birou și unele aranjamente și idei. Nu e mare lucru, plus, că el e cel care își riscă viața.

În picioare îmi iau adidașii mei negrii cu alb de la Nike. Îmi pun o brățară de la Pandora tot cadou de la el și medalionul pe care l-am primit de la el când am făcut 18, împreună cu un cuțit pentru a mă proteja. Am pus o poză cu mine și el în medalion. Îmi iau cerceii roșii în formă de inimă cu țucuri iar părul mi-l las întins pe spate. M-am machiat repede și m-am dat cu parfumul Melisei, s-au mai bine zis parfumul arogantei și fițoasei de Bridget Smail, Coco Chanel Mademoiselle Intense. Ce ființă normală dă 98 de milioane pe un parfum?! Aaa, da! Aroganta supremă. Mă bătea odată la cap să îi fac cadou parfumul acesta, dar când am văzut cât costă i-am zis că nu am de gând să îmi vând rinichiul pentru parfumul ăla. Acum văd că l-a cumpărat ea. Cel puțin am de la cine lua parfumuri extrem de scumpe și extrem de mișto fără să le cumpăr eu. Mi-am luat o geantă și cobor să îi spun că sunt gata. Am coborât iar el a rămas uimit de felul cum arăt și asta îmi aduce satisfacție.

-Să îmi amintești să mă uit și la aia blondă că o să îmi fie greu să-mi iau ochii de la tine. Ești foarte frumoasă!

-Mă flatezi. Mersi!