Privirea
Strigarea
Chemarea
Schimbarea
UITAREA
Iertarea
*
N-o să te uit chiar de forțez uitarea
Să mă arunce-n hăuri de tumult
Nu te aștept, azi aștept vindecarea
Să mă transforme în ce-am vrut demult
*
Și nu mai bat la ușile-ncuiate
Am dat orice și-aș da oricând, la toți,
Dar azi mă schimb și jur pe toți cei morți
C-o să las Karma să plece mai departe
Azi nu mai lupt, cresc forțe în surdină
Stau cu dușmani la ceai, amplu taifas
Mi-ai zis ca vrei sa pleci, am sa te las
Că știu ca vremea bună stă să vină
*
Mai plâng un vers, sperând ca o să treacă
Mai beau puțin, până nu știu ce zic,
Mai hoinăresc pe străzi o noapte-ntreagă
Mai -încă-o zi- și poate mâine nu mai simt nimic.
*
Ți-ai tatuat pe piele nemurirea
Și-ar fi-nflorit de nu muream noi doi
Ne-am rătăcit căutând fericirea
Și cu speranțe-acoperiți am ajuns goi
Rămâi cu bine, soare-n ochi albaștri
Cândva-ncălzeai întregul univers
Cândva îmi vegheai zborul printre aștrii,
Dar azi abia dacă te regăsesc în vers...
*
N-o să mă uiți chiar de mă dai uitării,
O strofă scriu, și-apoi mă car de-aici
Uneori fericirea e ca spuma mării,
O mai resimți când mângâi cicatrici...
