Dragoste din obligatie

Invat sa merg

Incerc sa ma ridic de pe pat, nereusind insa. Oftez aproape plangand de inutilitatea pe care o detin si fiindca nu sunt in stare nici macar sa imi amintesc ceva. Aud cum usa se deschide, iar David se tranteste langa mine, incercand din nou sa doarma.

Eu:David, ce faci?
David:Uh, scuze. Deobicei noi dormeam impreuna, imi era doar dor de momentele alea.
Eu:Ma....ajuti, te rog?
David:Sigur.

Ma ajuta sa ma ridic si ma prinde de mana, dandu-mi senzatia ca langa el nimic nu va fi rau. Imi ridic piciorul stang si il pun la loc pe podea, simtind cum 'un cutit' imi intra in rana.

Eu:Doare rau. -ma vaicaresc eu-
David:O sa fie totul bine. Vrei sa te ajut sa te schimbi?
Eu:Ce?! Normal ca nu!
David:Oh, haide, nu e ca si cum nu te-am mai vazut dezbracata!
Eu:Adica?!
David:Adica...uh, lasa! Vrei sa te ajut sau nu?
Eu:Nu, ma descurc si singura.
David:Uneori poti fi atat de irascibila!

Isi da ochii peste cap si ma ridica in sus, ducandu-ma la baie. Imi aduce niste haine si inchide usa, spunand ca daca am nevoie de ceva el e in pat. Oftez prelung si incerc sa imi dau pantalonii jos insa era mai greu decat credeam. Bandajul de pe rana recent operat se dezlipise iar elasticul pijamalelor mele se lipise de unguentul ce acum se uscase. Icnesc si strang din dinti, trangand de pantaloni. Sterg cele cateva lacrimi de durere ce tocmai se iscasera in ochii mei si imi pun alt bandaj, mai apoi inbracandu-ma cu colantii si tricoul ce David mi-l adusese. Imi aranjez parul si incerc sa pasesc dar parca pe jos erau numai cuie ce ma impiedicau. Soptesc un strigat iar imediat usa se deschide. David ma ia din nou 'pe sus' si merge cu mine in bucatarie.

*
David:Kevin, Jake si Fredy vor veni pe aici in scurt timp.
Eu:Cine?
David:Ih, scuze, uitasem. Ei sunt prietenii mei, trebuie sa ajunga.
Eu:Oh, ok.

Nu termin de spus ultimul cuvant ca usa se deschide iar David se ridica de pe canapea si merge la usa. Trei baieti inalti si chiar draguti isi fac aparitia, iar cel blond vine si ma ia in brate.

El:Maya, ce bine ca ti-ai revenit! Pentru o clipa credeam ca ai murit.
Eu:Cine...esti?
David:El e Fredy, brunetul e Jake iar celalalt e Kevin.
Jake:Si tocmai cand incepusem si noi sa ne imprietenim ti-ai pierdut memoria. Grozav, acum o luam de la capat, uh.
Eu: -chicotind-
Kevin: Esti bine?
Eu:Sa zicem ca da. Ma mai doare putin de tot, atat.
David:Ii e frica sa mearga.
Kevin:Si Anda e in aceiasi situatie.
Eu:Cine e Anda?
David:Anda e iubita lui Kevin. Si ea a avut un accident si si-a rupt piciorul.
Eu:Saracuta.
Jake:Haide, urato. Ridica-te, o sa te ingrasi daca lenevesti prea mult.

Jake ma trage de mana si ma ridica in picioare, tinandu-ma de mana. Face cativa pasi alaturi de mine apoi intoarce directia, repetand procesul. Astfel, in maxim o ora am 'invatat' din nou sa merg normal cu ajutorul baietilor. Nu merg exact ca inainte, mai am momente cand ma doare abdomenul atunci cand calc dar important e ca pot merge singura.