Îndrăgostită pana peste cap de el, ajung sa fac cea mai mare gresala din viata mea. Încercând sa ies în evidenta, prostia ma poarta departe de limite și ,deși nu m-am gândit vreodată sa fiu a lui în modul asta ,el a obținut ceea ce a vrut de la min...
Au trecut sase luni de când a murit Nicholas, în astea sase luni am mers la mormântul lui aproape zi de zi... De ce zic aproape zi de zi fiinca nu ma puteam duce în zilele în care îmi era rău sau în zilele în care eram la control și la ecografie. Da sunt gravida în opt luni, Nicholas mi-a lăsat ceva pentru care merita sa lupt, mi-a lăsat cel mai frumos cadou din viata mea și dabea astept sa îmi țin puiuțul în brate, cu toate ca mi-aș fi dorit din suflet ca el sa fie aici, oarecum m-am împăcat cu gândul deși am nopți în care ii simt prezenta în camera mea sau zile în care îl simt cu mine oriunde m-aș duce ca și o umbra.
David nu mi-a mai făcut nimic, practic ne purtam ca doi oameni normali asta pentru ca am făcut o înțelegere, pana ce copilul se va naște nu se va atinge de mine și nu ma va supăra cu nimic, practic fiecare își vede de viata lui, câteodată părem prieteni ma întreabă cum ma simt și despre copil când vin de la fiecare control, pare ca s-a schimbat pare ca ii pasa dar doar pare, știu ca face asta cu un scop, dar Max zice ca în curând o va păți și vom scăpa de el măcar sa fie asa, nu as vrea sa îmi cresc copilul lângă asa un om.
Max, pai Max este cel mai dulce om și cel mai grijuliu și uneori am impresia ca își dorește mai mult ca mine sa vina bebe, nu mai are răbdare și practic a fost ca un frate mai mare pentru mine mai ales din ziua în care am aflat despre bebe, David știa din ziua în care a murit Nicholas, târziu am înțeles de ce se abține sa nu îmi facă rău. Sa revenim la Max, ca de obicei un om de nota o mie, un bărbat ce orice fata ar visa, dar nu și eu, eu nu pot vedea alt bărbat în viata mea și știu ca el ma iubește dar nu vreau sa ii fac rău și ma bucur ca ma înțelege și ca este lângă mine necondiționat.
Am încercat sa o găsesc pe Alexia, îmi era extrem de dor de ea dar în zadar, tot ce am auzit despre ea este ca e plecata în Thailanda cu iubitul ei de ceva timp, nu am reușit sa fac rost de un număr de telefon sau de o adresa asa ca m-am lăsat păgubasa deși aveam mare nevoie de prietena mea...
Pe tata nu l-am mai văzut din ziua în care a murit Nicholas când a venit iar sa ma i-a de aici ,dar ca de obicei nu am putut sa plec, și ca de obicei el a înțeles ca nu vreau asa ca de atunci nici măcar la telefon nu am mai vorbit și nici nu cred ca știe despre copil, am decis sa îl las pana va fi pregătit sa ma ierte și sa ne întâlnim din nou.
-Hei, ce ii măcina gândul celei mai frumoase femei însărcinate de pe aceasta planeta? Max ma întrerupe din gândurile mele și vine spre mine, se apleacă și îmi sărută burta după care continua... Hei bebe, zi-mi tu ce are mămică ta ca ea nu vrea sa îmi zică, și nu îmi place sa o vad îngândurata !
-Hei, dragul meu panicat, nimic pentru care sa îți faci atâtea griji... Lasă-mă sa mai respir! Spun și radem amândoi la unisol.
-Știi, nici acum nu ai învățat sa minți... hai zi ce s-a întâmplat, ți-a făcut nenorocitul ala ceva? Se încrunta în timp ce ma privește în ochii
-Nu, doar ca ma gândeam la tata, îmi este atât de dor de el, oare atâta dușmănie sa tina, de sase luni nu îmi răspunde nici măcar la telefon... încep sa plâng involuntar și Max îmi șterge lacrimile.
-Nu plânge ii faci rău lui bebe, vei vedea ca totul se va îndrepta, doar ai răbdare, dă-i timp este derutat și confuz nu înțelege anumite lucruri, spune și ma îmbrățișează...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Da... poate ai dreptate dar totuși...
-Nu vreau sa mai aud nimic, bine? Acum hai sa îți i-au înghețată și sa mergem la doctor sunt nerăbdător sa aflu ce este știu ca tu nu vrei sa ști dar măcar lasă doctorul sa îmi spună mie sunt asa de curios...
-Nu! Dacă îți va spune tu vei face o gafa și te vei scăpa și asa voi afla, nu vreau sa aflu pana nu nasc!
-Bine, sa mergem!
În mașină pare ca Max este pus pe vorba, dar eu nu prea am chef deși știu ca el încearcă sa ma distragă de la gânduri, tot nu prea pot sa ii dau atenție.
-Te-ai mai gândit cu născutul? Asculta Sofia... când mi-a pronunțat numele asa am putut sa jur pentru o clipa ca Nicholas îmi vorbește, doar el îmi pronunța numele asa, ii evit privirea el continua și știu prea bine ce vrea sa zică...Sofi, ma asculți?
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Da!
-Nu vreau sa îți pui viata în pericol te rog nu te mai încăpățâna, poți naște și prin cezariana, nu înțeleg de ce vrei sa naști normal când știm amândoi ce riscuri sunt, dacă pățești ceva îl lași singur pe bebe, după ce ca... știu ce a vrut sa zică dar și-a dat seama imediat și s-a oprit.
-Dacă îmi este sortit sa mor, o pot face și în clipa asta nu neapărat fiindca nasc natural, asa ca liniștește-te, totul va fi bine!
Nici unu nu mai spunem nimic, ajunși în fata spitalului, mintea mi se umple cu amintirile de acum sase luni, cu moartea lui Nicholas și restul, astăzi nu ii mai simt prezenta cum o fac mereu, astăzi simt ca ceva nu va fi în regula, de ce presimt ca se va intampla ceva. Doamne sper doar ca bebe sau Max nu vor păți nimic.
Înaintăm pe holurile spitalului și fără sa vreau ma ciocnesc de cineva, ridic capul și îl vad pe tata, ma privește șocat, dar de ce?! Clar nu din cauza burți, nici măcar nu a observat-o, vad ca se uita cu subînțeles la Max dar pe mine nu ma mai privește, Max ma apuca de mana și ma îndeamnă sa înaintăm, ce naiba se întâmplă aici, ceva este ciudat, știam ca tata este supărat dar chiar atât de rău în cat nici măcar sa nu îmi vorbească?! Și ce naiba au fost privirile alea dintre Max și tata. Clar când plecam de aici Max are niște explicații de dat!
Ajung în fata cabinetului și observ ca mai am trei persoane înaintea mea, clar mai am de așteptat, ma așez pe scaunul din dreapta uși și aștept. Max pleacă spunându-mi ca vrea sa dea un telefon important, ciudat, se poarta prea ciudat azi...
Max lipsește de mai bine de 15 minute și deja lu bebe ii este foame decid sa merg la bufetul din spital sa îmi i-au ceva de mâncare.
După ce îmi cumpăr o apa și un senviș, merg ușor pe holurile spitalului când observ un bărbat cu spatele și rămân uimita, se întoarce și când ii vad fata scap tot ce aveam în mana...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Ce dracu?! Exclam uimita și în nici doua minute simt o durere groaznica în zona abdomenului, burta mi se întărește groaznic și simt cum picioarele nu ma mai țin, tip de durere și ma țin de burta... te rog sa nu pățești ceva, este prea devreme sa nasc, nu pot naște acum, copilul meu faceți ceva!!!
