Imprint Past +18

Capitolul 34

După vreo doua ore de stat în travaliu doctori au hotărât sa ma bage în cezariana pentru ca, colul nu se deschidea asa ca nu puteam sa nasc natural deși asta a fost dorința mea. Am născut în urma cu trei ore o fetita de 3 kg 200 și 52 de centimetri, mulțumesc lui Dumnezeu ca este sănătoasă. Am hotărât ca o va chema Angelina și cum tatăl ei nu este aici sa o recunoască cred ca o va chema Angelina Dantes cu toate ca eu sunt căsătorită cu Nicholas el este mort pentru toată lumea inclusiv pentru mine. David și Max au fost foarte încântați de fetita atunci când au văzut-o, și da am zis David deși și acum îmi este greu sa cred pare un alt om și nu înțeleg de ce acum trebui sa se inverseze rolurile intre cei doi frați și Nicholas sa capete rolul negativ...

-Ești bine? Max ma întreabă în timp ce îmi pune mâncarea pe noptiera din dreapta patului.

-Da, oarecum, deși sunt fericita pentru ca am născut o prințesa, sunt trista pentru situația actuala...

-Stiu, nu știu însă ce se întâmplă cu Nicholas, adică după ce mi-ai povestit ce s-a întâmplat aseară, chiar nu mai înțeleg nimic...

-Da... totul este ciudat, și David felul în care se comporta, s-a schimbat... Max se încrunta vizibil nervos...

-Sa nu ai încredere în el, nimic din ce face nu face degeaba, el tot timpul urmărește ceva, crede-mă! Strânge din dinți și din pumni, clar este nervos...

-OK, doar am spus ce gândeam nu trebui sa reacționezi asa...

-Stiu , scuze...mai bine hai sa încheiem subiectul, ar cam trebui sa mănânci...
Telefonul lui suna și se schimba imediat la fata când vede numele de pe ecran..

-Este el? Întreb cu o oarecare reținere iar Max incuvinteaza din cap și iese din salon.

Din perspectiva lui Max:

Conversație telefonica:
-Da?

-Ce faceți? Cum se simte? Este bine?

-Da sunt bine amândouă! Spun și zâmbesc scurt...

-Amândouă? Întreabă mirat... deci am o fetita?

-Da, care s-a născut înainte de termen din cauza ta, noroc ca este bine și ea și Sofi... îl lovesc cu vorbele intenționat, trebui sa își revină , iar eu trebui sa înțeleg ce naiba este cu el...

-Uite, nu am vrut asta, ști ca acum tot planul este dat peste cap dar nu m-am putut abține... spune și îmi pot da seama ca este supărat pe el însăși.

-Da nu te-ai putut abține sa ști dacă s-a culcat cu David si chiar dacă ar fi făcut-o, o facea pentru a-ți salva ție viata dar tu pare ca din nou ești egoist, ajunge Nicholas, i-ai făcut destul rău nu crezi? Oricât încerci sa ii faci bine din contra ii faci mai mult rau!

-Știu, dar o iubesc, și nu as suporta sa știu ca alcineva ii atinge corpul sau ca ii sărută buzele, pur și simplu nu as suporta! Stiu ca sunt egoist, dar asta sunt eu! Cuvinte lui ma neliniștesc oarecum și as fi vrut sa ii tip în fata ca și eu o iubesc dar niciodată nu i-am făcut nici un rău din contra i-am oferit tot ce am mai bun și al propriu și la figurat...

-Bine las-o balta, sa nu mai apari pe aici s-au pe acasă un timp, dai pace măcar o vreme, s-au măcar pana terminam planul! Ii închid, nu mai aștept sa spună nimic, sper doar sa facă cum i-am spus...

Din perspectiva Sofiei

După doua zile...

Astăzi este ziua în care îmi voi duce prințesa acasă, sunt cea mai fericita mămică, deși îmi pare nespus de rău că Nicholas nu este alături de noi, eram decisa sa îl iert, sa nu îmi mai pese de minciunii dar după seara aia totul s-a schimbat și chiar nu îmi pot calca pe orgoliu la nesfârșit. Deși îl iubesc trebui sa îl învăț o lecție...