Îndrăgostită pana peste cap de el, ajung sa fac cea mai mare gresala din viata mea. Încercând sa ies în evidenta, prostia ma poarta departe de limite și ,deși nu m-am gândit vreodată sa fiu a lui în modul asta ,el a obținut ceea ce a vrut de la min...
-Doamna îmi pare rău dar domnul Nicholas Black a decedat azi de dimineață, a pierdut foarte mult sânge asa ca nu a mai rezistat. Condoleanțe! Cuvintele femei ma lasa fără aer și tot ce vad în clipa asta este negru.
Ma trezesc speriata, cred ca am visat. Încerc sa ma ridic în șezut si când o fac observ ca sunt într-o camera de spital, îl vad pe David pe scaunul din partea stânga a patului cum ma privește, deci nu am visat?! Încerc sa îmi mișc mana dar nu pot din cauza perfuzii.
-Zi-mi te rog ca nu este adevărat! Tip la el și îl vad cum înaintează spre patul în care ma aflu.
-As vrea sa o fac dar asta ar însemna să te mint, și nu prea as vrea sa fac asta mai ales ca te afli într-o situație delicata.
-Du-te dracu de nenorocit! Nu te mai preface ca îți pasa, tu ești de vina, tu l-ai omorât, ești un criminal!
-Linisteste-te draga nu mai dramatizare atât! Sincer sa fiu ma gândeam ca afurisitul va rezista mai mult, dar se pare ca m-am înșelat și s-a zis cu distracția mea și pe deasupra mai trebui sa ii fac și înmormântare la nenorocit! Spune prefăcându-se rănit, nu pot sa cred ce poate sa spună.
-Tu nu ești om, tu ești un nenorocit, tu ești un demon! Te urăsc, ieși afara de aici în momentul asta! Îmi proptesc fata în palme și plâng în hohote simt cum o parte din mine s-a rupt odată cu moartea lui, ma simt goala, incompleta și în momentul asta îmi doresc sa mor atât, viata fără el nu mai are nici un sens, nu mai am pentru ce sa lupt!
-Da draga mea, sunt demonul în persoana! Și termina cu insultele dacă nu vrei sa te pedepsesc aici, nu as avea nici o reținere! Și daca ți-ai scos branula, îmbrăcate sa mergem acasă, trebui sa ne ocupam de o înmormântare, doar nu vrei sa fac eu asta singur! Nu mai am putere sa spun absolut nimic, nici nu vad rostul în a mai spune ceva. Merg sa ma îmbrac și după îmi șterg sângele care a curs din cauza ca mai devreme am tras de ea și am scos-o din mana.
Ajungem acasă, deja era seara în fata casei pe trepte era Max , se vedea ca era foarte trist. Nu m-am putut abține din plâns tot drumul chiar și acum o fac, fug repede în bratele lui Max, ma strânge tare și încep sa plâng mai rău dar suntem întrerupti de criminal.
-I-ați mâinile după ea, sau vrei sa ajungi și tu lângă frățiorul tău? Doar cere și ți se va da! Când aud cuvintele pe care le spune vreau sa ma duc spre el dar Max ma oprește, asa ca tip și îl împing...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Lasă-mă!!
Ajung în dreptul lui David și ridic mana pentru a-l lovi dar acesta mi-o prinde imediat, ma strânge tare și ma trage mai aproape de el.
-Tarfa, sa ști ca nimic nu ma retine sa te omor și pe tine, spre binele tău îți zic calmează-te, stai linistita ca nu e capăt de lume am scăpat de un gândac neinsemnat!
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
