Totul pentru răzbunare

28

Iarna a venit destul de repede, satul era acoperit cu o pătură albă și pură. Stăteam pe un acoperiș uitandu-ma cum ninge uneori mă întreb dacă nu stau prea mult cu Shikamaru.

- Ayume? Ce făci aici? ~Kiba~
- Oh, hei Kiba, Neji. Îmi pierdeam timpul​. ~Ayume~
- Unde e Mishiko? ~Neji~
- Intr-o misiune cu echipa. ~Ayume~
- Sasuke? ~Kiba~
- Cu echipa 7 in Iwagakure. ~Ayume~
- Izuna? ~Neji~
- Il ajută pe Kazekage. ~Ayume~
- Obito? Nu îmi spune că ești singura. ~Kiba~
- E plecat cu Kakashi și Shizune. Ce are dacă sunt singura? Sunt doar in minisini. ~Ayume~
- Tu de când nu ai mai fost la una? ~Neji~
- De ceva vreme,dar mă mulțumesc și așa. ~Ayume~
- Kiba-kun,Nejinisan sa mergem. ~Hinata~
- Păi noi trebuie să plecăm,ai grijă să nu răcești Ayume. ~Kiba~
- Baftă. ~Ayume~

După ce au plecat m-am întins înapoi, satul dar și clanul par așa de gol în perioada asta mulți Jounini au mers în diferite misiuni. Îmi închid ochii gandindu-ma la ce o să fac mâine dar s-a pus ceva pe obrazul care m-a facut să tresar.

- Ușor eu sunt,nu îmi spune că și tu vrei să mă omori. ~Doyu~
- Scuze doar că m-ai speriat. ~Ayume~

Slăbesc strânsoarea și il las pe genunchiul meu, iar la trimis Sasuke că să-i dea raportul. Oftez și îmi duc genunchi la piept.

- S-a intamplat ceva? ~Doyu~
- Nu...doar mă gândeam. ~Ayume~
- Abia ți-a trecut răceala iar acum umbli... ~Doyu~
- Nu îmi este frig. ~Ayume~

Mi-am întors privirea și am văzut umbra cuiva dar și ochii roșii. Mă ridic de pe jos și îmi activez sharinganul.

- Ayume stai,mai bine nu te duce. ~Doyu~
- Doyu îți faci prea multe griji. ~Ayume~
- Sasuke-san o să fie foarte supărat. ~Doyu~
- Poate,dar tu nu o să-i spui nimic. ~Ayume~
- Nici eu nu o să te las sa mergi acolo. ~Doyu~
- Îmi pare rău, sper sa nu mă urăști. ~Ayume~

L-am luat și l-am legat de o bară apoi am sărit de pe acoperiș.

- Ayume!! ~Doyu~

Îmi pare rău nu am avut de ales, am ajuns pe o străduță îngustă mă uitam in toate părțile. Am observat din nou umbra care a luat-o spre ieșirea din sat iar eu după el.

- De ce ai ieșit din sat la ora asta? ~Konohamaru~
- Asta te pot întreba și pe tine, dute în sat. ~Ayume~
- Domnișoara are dreptate,nu e un loc sigur pentru copii. ~?~

Am mai auzit vocea asta mi-am întors repede privirea și în fața mea era................................................................................................................................................................................................................................. Madara.

- M...M...Madara. ~Konohamaru~
- Ce cauți aici? Nu trebuia să fi mort de la război? ~Ayume~
- M-am aparat cu Susanoo,ar trebuii să te bucuri că sunt în viața. ~Madara~
- Ce? ~Ayume~

Face câțiva pași spre mine dar eu mă pun in fața lui Konohamaru.

- Nu vreau sa te rănesc. ~Madara~
- Și de ce aș avea încredere în tine? ~ Ayume~
- Ayume acolo. ~Konohamaru~

Mă uit în direcția în care arata cu degetul și era să-mi pice fața. Erau persoane din Konoha "posedate" ca cei din Iwagakure. Au tras cu arcuri spre noi iar eu mi-am activat sharinganul in mangekyo invaluindu-l pe Konohamaru cu Susanoo. Mâna lui Madara m-a prins și m-a tras aproape de el invaluindu-ma cu chakara susanoo-lui lui. Când mă ținea de umeri eu i-am făcut la loc pe săteni. Susanoo-ul meu a dispărut iar Konohamaru a venit la mine și m-a îmbrățișat.

- Mergi acasă și să nu spui nimănui ce s-a întâmplat. ~Ayume~
- Dar.. ~Konohamaru~
- Te rog. ~Ayume~
- Bine Ayumenii-san. ~Konohamaru~