Barbatul in casa este...femeie
- Esti gata?
- Gata de ce? Intreaba nepasator barbatul legat pe scaun.
- Ori imi spui cine sunteti, cati sunteti si de unde veniti, ori vei avea de suferit.
- Deja ti-am zis...
- Si daca este adevarat ce zici...tot vei avea de suferit...au trecut noua zile de la apocalipsa si deja ati inebunit? Deja ati uitat cine sunt de partea voastra si cine trebuie eliminat?
- Nu am uitat...dar in aceste noua zile, am indurat probleme mari, deabea am reusit sa gasim un pistol, si cateva arme, cativa oameni, si produse...ne e foame, nu intelegi? Acum nu trebuie sa iti mai pese de ce e in jurul tau, doar supravietuiesti, si o faci in stil brut.
- Poti sa supravietuiesti si daca stai in banca ta...sa faci ce faceti voi este un gest de lasitate, va luati de oamenii mai putini, de cei neajutorati...rapiti fete? De ce o voiati pe Pamela?
- Ai mare dreptate...chiar ai...in totalitate. Si e logic de ce o voiam pe ea...e femeie, si noi eram o grupa de 15 barbati, avem nevoie si de o pizda uneori, mai ales in momentele grele.
Fara sa ezite, Dean ii da un pumn in gura.
- Tocmai ati pus-o cu noi...sa vina prietenii tai, ii vom elimina.
- Sper ca stii ca nu esti in stare sa ucizi un om, nu? Nici unul dintre voi...sunteti in apocalipsa asta de noua zile, ati reusit sa supravietuiti nou zile, prin noroc, si deja va credeti niste adevarati supravietuitori...jenant.
- Mai vedem noi.
Dean il mai loveste o data, ii stinge lumina in camera si iese din incapere, incuind usa.
Ma pun jos pe fotoliu...era prea mult pentru mine, toate pierderile, nici nu stiu cum e familia mea, nu stiu nimic. Noua zile de supravietuire si deja avem un conflict...deabea stiu sa trag cu arma...nu cred ca stiu. Voi face tot ce-mi sta in putinta sa ii opresc, sa ii apar pe cei doi oameni care in momentul de fata sunt singurele persoane pe care le mai am. Nu vreau sa lupt, nu vreau asta, stiu ca trebuie...dar am un plan, sunt pe cale sa fug de aici, il las pe nenorocit sa putrezeasca, inchis acolo, iar seara, pe la 12, iau tot ce avem, imi iau prietenii, si suntem dusi.
- Pamela! O strig deoarece am nevoie de ceva de la ea.
- Spune. Isi face in final Pamela aparitia.
- Impacheteaza, tot ce poti. Haine, alimente, arme...ce e de folos. La 12 plecam.
- Cum adica sa plecam? Si cu astia ce facem?
- Da-i naiba. Pe seful lor il lasam sa putrezeasca, iar pe ei ii lasam sa-l caute. Nu am de gand sa lupt si sa risc sa va pierd.
- De ce iti pasa de mine? Ne stim de cateva ore...
- Pamela, in momentul de fata avem nevoie de oameni. Avem nevoie sa fim uniti...ce a facut iubitul tau sa ne apere a insemnat mult pentru noi, si acum nu mai este...din cauza noastra, poate daca pleca in casa si ne lasa sa ne batem cu acei 10 zombi singuri, erati in viata, si gasca asta ne ataca doar pe noi...eu cu Jake v-am pus pe voi in pericol, acum esti cu noi, fie ca vrei sau nu.
- Hai sa impachetam atunci. Spune Pamela in final si se retrage sa isi faca treaba.
30.04.2017, 00:00
Suntem gata de drum, este 12 fix si bagajele sunt facute, mai ramane sa il abandonam pe nemernic, si suntem gata de drum.
- Asta este? Ma lasati aici sa purezesc? Ce lasi...nici sa ma omorati nu puteti.
- Daca zici tu...spune Pamela si scoate pistolul catre Aron.
- Stai! Asta vrea, sa moara repede...nu ii da satisfactie. O opreste Jake pe Pamela.
Pamela pune pistolul jos si intoarce spatele sa plece.
- Baiatul ala pe care l-am impuscat era apropiat tie? Intreaba Aron de pe scaun.
- Da...mormaie Pamela dupa care deschide usa sa iasa.
- Eu l-am impuscat. Spune Aron zambind. Si nu regret nimic...
Pamela se opreste in pragul usii, se vedeau nervii pe fata ei.
- Eu! Eu am facut-o! Ti-am impuscat fratele, sau ce pula mea era. Continua Aron sa vorbeasca.
Pamela scoate pistolul si il indreapta spre el.
- Nu! Nu fa o prostie! Zice Jake in speranta ca o va opri.
- Nu te baga Jake...merita sa moara!
- O sa moara, lent...va suferi mai mult. Ii spun in speranta ca se va potolii.
- Daca scapa de aici? Daca il gasesc oamenii lui? Nu suntem siguri ca moare. Trebuie sa fac asta.
- Pamela...
- Nici o Pamela! Ce satisfactie voi avea...
Jake vine si o prinde pe Pamela de maini, incercand sa o faca sa scape pistolul.
In timp ce trageau de pistol, Pamela apasa pe tragaci, glontul intrand fix in piciorul lui Jake.
- Scuze...spune Pamela cand vede ce a facut.
- Da-mi mie asta! Si ii smulg pistolul din mana. Ai facut destule!
- Dean...nu te supara, a fost o greseala. Spune Pamela trista.
- Totul e bine...spune Jake sa o faca sa se simta mai bine. Se vedea pe fata lui ca nu se simtea deloc bine.
- Nu putem pleca, Jake e prea ranit.
- Ba da, pot sa merg pana la masina. Haideti.
- Sigur? Il intreb ca sa ma asigur ca e bine suta la suta.
Cat vorbeam cu Jake, nu am observat-o pe Pamela cu o ia la fuga spre Aron, daramand scaunul de care era legat.
- Pamel...
- Nu! Il omor! Spunand asta, Pamela ii infige cutitul in tampla, lasand trupul neinsufletit pe podea. Gata, acum putem pleca...
Fara sa mai zica ceva, Pamela isi ia ghiozdanul si iese din camera.
CITEȘTI
The Bloody Machete
Разное* Povestea nu a apucat sa fie terminata și nici nu continuă. O pastrez aici pentru a arata evolutia mea, plus ca face parte din timpul meu pentru care chiar m-am straduit. Readaptarea cartii se afla pe "Beneath The Remains", tot pe contul meu, acolo...
