The Freeks
Suntem pe drum de doua zile, si din cate am inteles, nu mai avem mult si ajungem la destinatie. Un satuc mic, strabatut de o autostrada, cu padure in stanga si in dreapta autostrazii de la una din iesire.
Am oprit toti masinile pentru a manca, eu deja simteam ca ma transform daca nu mancam ceva.
- Amanda nu a raspuns la statie de cand am plecat. Ea zicea ca o sa discutam pana pierdem frecventa, si avand in vedere ca noi mergem dupa ea, clar nu e pierduta! Daca a patit ceva pe drum?
- Sau daca vrea sa fie lasata in pace? Pune Luna problema. O cunosc pe Amanda si...
- Ce faci? O cunosti pe Amanda? Tu? Te auzi macar?
- Da, Dean, ma aud. Inteleg ca poate nu ma place, adica clar nu ma place...dar o cunosc. Patru luni de zile a stat cu mine, am vorbit mult cu ea si ne-am descoperit destul de mult. Si bat la pariu ca singurul motiv pentru care nu iti raspunde, este pentru ca o doare sa te auda cum ii spui ca ti-e dor de ea, si nu vrea sa o convingi sa se intoarca acasa.
- Bun, ai castigat, dar chiar si asa...e urat sa faca asta. Adica nu si-a luat ramas bun de la nimeni...
- Gata, Dean, stai calm. O gasim si mergem mai departe.
- Mikayla, ma deranjeaza faptul ca aveam totul! Si uite cum ne indepartam de acel "tot" si revenim ca la inceput. Acum, orice poate sa ne fie un pericol...si zece amarati de umblatori!
- Pe bune? Stii ca tu ai zis ca plecam dupa ea, nu? Acum tu pui problema asa? Reproseaza Mikayla deja nervoasa.
- N-am zis ca mi-am schimbat ideea. Mereu am gandit asa. Dar ma deranjeaza faptul ca Amanda a plecat asa. Cand o gasim, zic sa incercam sa o convingem sa vina cu noi acasa.
- Si daca nu merge?
- Daca nu merge...ne luam adio de la "totul".
—————————————
- Am ajuns! Striga Derek si se da jos din masina.
- Bun...deci cum a zis? Care padure?
Derek, Leon si Charlotte se uita la mine dar nu zic nimic.
- Ati uitat, nu?
- Da...am putea sa ne incercam norocul, dar a zis ca una dintre paduri e periculoasa. Hai sa nu riscam.
- Am uitat si eu, la dracu! Ce facem?
- Hai sa intrebam oamenii din sat care este padurea periculoasa. Si dupa ce aflam, mergem in cea opusa.
- Bun plan, Derek. Sper doar ca oamenii astia sa nu ne sara in cap, sau ceva.
- Nu pare o tabara unita...am trecut pe autostrada din sat si nu am vazut nici urma de om. Dar am vazut zidul, iar cei care il pazeau, nu pareau sa se puna pe pozitii cand ne-au vazut.
- Sa speram ca ai dreptate. Spun apoi urcam din nou in masina, pentru a ne duce sa discutam tabara din sat.
—————————
Nici nu am realizat cum a trecut timpul, eram deja in sat, numai ca nu stiam unde sa cautam. Amanda inca nu raspundea la statie si nu era nici urma de vreo masina prin jur.
- Acum ce facem? Intreaba Troy cand vede ca era totul pustiu.
- Hai sa cautam tabara aia care cica e aici...poate sunt acolo pentru un popas. Sau poate au trecut pe acolo. Oricum nu stim unde se afla tatal ei, si sa nu uitam ca acolo se duce ea. La dracu, daca raspundea la statie, era mult mai usor!
CITEȘTI
The Bloody Machete
De Todo* Povestea nu a apucat sa fie terminata și nici nu continuă. O pastrez aici pentru a arata evolutia mea, plus ca face parte din timpul meu pentru care chiar m-am straduit. Readaptarea cartii se afla pe "Beneath The Remains", tot pe contul meu, acolo...
