Comportament dubios
Amanda:
- Am terminat sticla deja? Spun mirata.
- Aparent...mai vrei una. Intreaba Troy.
- Nu. Ma duc in camera.
Nici nu am mai stat sa il ascult cum incerca sa ma convinga sa raman, doar m-am ridicat si am plecat. Nu e cea mai draguta companie, e ingamfat si chiar nu pot sa ii suport fazele de cacat.
Ajung in camera si ma pun in pat. David cu Jessica sunt in camera la ei, eu il astept pe Dean, chiar vreau sa vorbim.
David:
Jessica este la baie, a spus ca ajunge si ca se culca, eu am nevoie de o plimbare.
Ma ridic si ma plimb pe holuri, ce dracu fac? Se poarta asa ciudat.
- David! Aud o voce ca ma striga.
Ma intorc si este Tom.
- Salut! Ii spun si dau mana cu el.
- Ce faci? Ma intreaba acesta dupa care isi scoate o tigara.
- Sunt ingrijorat in legatura cu Jessica, se poarta ciudat.
- Cum asa?
- Pur si simplu, a stat de vorba intre patru ochi cu Steven, si a spus ca nu au vorbit nimic important, dar eu stiu cand minte, si o face foarte rar...iar acum refuza anumite lucruri.
- Ce lucruri?
- Pai...fie vorba intre noi, suntem barbat la urma urmei, am vrut sa fac dragoste cu ea, si a refuzat.
- Poate era pe stop.
- Jessica? Nu apucam sa fim des singuri, mai ales cat nu am avut tabara stateam toti in duba, si crede-ma, cum prindea ocazia, o faceam, fie ca era pe stop, fie ca nu.
- Hai afara la o plimbare daca vrei sa discutam.
- Noi doi?
- Si Hannah, ma duceam sa ma vad cu ea.
- Nu stiu, ma simt aiurea sa ma bag peste voi.
- Sa te bagi peste noi? Suntem doar prieteni, ieseam la o gura de aer, atat.
- Ah...ok. Ma duc sa ma pregatesc.
Dean:
Intru in apartament insfarsit, chiar vreau sa ma relaxez. Ma descalt la intrare, imi las geaca si ma indrept spre camera mea.
Intru in ea, si o zaresc pe Amanda la mine in pat.
- Hei. Ma saluta ea.
- Buna, Amanda.
Se ridica si se apropie de mine.
- Vreau sa vorbim. Imi spune.
- Despre?
- Despre ce simti.
- Pe bune, din nou subiectul asta?
- Nu ma saruti si imi ti mana pe fese ca dupa sa te prefaci ca nu s-a intamplat nimic.
- Vrei sa vorbim? Deja ma futi la cap de nu mai pot. Uite ce simt. Ca esti o minora, de 16 ani, cu care eu nu pot sa intretin nici o relatie. Te iubesc, ca pe o prietena, atat, intelegi?
Dă ochii peste cap, apoi spune:
- Pe bune? Ascunzi ce simti doar pentru ca sunt minora.
Nu ma lasa sa ii raspund, isi da jos tricoul si ramane in sutien.
- Amanda, pune ala pe tine.
Tot nu ma asculta, o vad cum isi desface sutienul, aruncandu-l pe jos.
- Ai de gand sa te prefaci in continuare? Imi spune.
Incercam sa nu ma uit, asa ca am intors privirea in alta parte.
- Observ cum tragi cu ochiul, Dean, nu sunt chioara.
Se apropie din ce in ce mai mult, imi pune mainile pe obraji zi se lipeste cu pieptul de mine. Imi intoarce fata pentru a face contact cu ochii mei, apoi ma saruta.
Ii raspund, un sarut minunat...dar nu, nu pot, asa ca o indepartez.
- Ce ar crede Pamela despre tine daca te-ar vedea asa? Ii spun dupa ce o imping.
Se schimba la fata, se apleaca dupa sutien si il pune.
- Sa nu mai aduci vorba de Pamela niciodata!
- Cam posesiva tu, sa iti amintesc ca toti o iubeam? Cu acest caracter o dezamageai suta la suta!
Amanda pleaca din camera nervoasa.
- Ti-ai uitat tricoul! Strig cu el in mana, evident nu ma baga in seama.
Il arunc pe jos si incep s-o injur in minte, tolanindu-ma pe pat.
"Ce mortii mei e cu fata asta?", gandeam.
David:
Sunt afara cu Hannah si Tom de o ora. Sunt niste oameni de treaba, nu am ce sa comentez. In mare vorbim despre vietile noastre inainte de apocalipsa, nimic special.
- David.
- Da, Hannah, spune.
- Vreau sa te intreb ceva despre Jessica. Fara suparare.
- Spune, nu e nici o problema.
- E mereu asa incuiata, si ciudata? Adica nu pare sa vorbeasca, si parca se poarta prea dubios...e grabita mereu, stresata. Spre bunker parea altfel, dar acum, s-a schimbat total.
- Pe bune? Si cu voi?
- Cum adica si cu noi? Intreaba Tom.
- Credeam ca este asa doar cu mine, ma gandeam ca am suparat-o cu ceva.
- Ah, da, ai spus tu ca se poarta ciudat.
- Nu, nu e asa. E o fire foarte vesela in general, si calma, e tipul ala de femeie cu care ti-e drag sa stai, sa porti o conversatie. Dar nu stiu ce are. Si da, asta am sesizat si eu, cand am venit de la bunker s-a schimbat total.
- Vorbeste cu ea, ar trebui sa ii spui ca stii ca e ceva dubios si sa nu se mai ascunda. Ma sfatuieste Hannah.
- Hai la baza. Intervine Tom. Te duci si vorbesti cu ea chiar acum.
Ne pregatim sa mergem, masina e parcata putin mai incolo, noi am dat o tura pe jos prin supermarket, ne gandeam ca mai gasim cate ceva. Evident ca inca eram pregatiti de orice.
Ajungem in masina, si pornim.
Drumul a foat tacut, imi pierise cheful de tot, mai ales acum cand stiu ca Jessica are clar ceva.
- Nu te cred. Spune Tom.
- Ce? Il intreb abatut.
- Uite, un prototip acolo.
Un prototil, singur, statea si incerca sa intre intr-o baie publica.
- Opreste! Spune Tom. Poate e un om acolo de incearca sa intre.
- Wow, nu sunt singurul care se ascunde in bai publice.
Hannah opreste masina, si iesim toti trei.
Prototipul ne observa, si o ia la fuga. Scot pistolul si incerc sa il tintesc, dar se baga dupa o masina.
Cand eram toti atenti la el, din spate, mai apar doi.
- Ce naiba?
Observ cum usa de la baie se deschide singura. Nici macar nu era inchisa, iar inauntru, nu era nimeni.
- Ne-au intins o cursa!
CITEȘTI
The Bloody Machete
Diversos* Povestea nu a apucat sa fie terminata și nici nu continuă. O pastrez aici pentru a arata evolutia mea, plus ca face parte din timpul meu pentru care chiar m-am straduit. Readaptarea cartii se afla pe "Beneath The Remains", tot pe contul meu, acolo...
