Trei straini, partea 2
- Voi ati vazut ce nebuna era? Spun dupa ce luam pauza de la alergat.
- Da, Leon, cred ca am observat toti asta.
- Da-o naiba. Intervine Derek. E doar o femeie nebuna care sta singura in pustietate, putea sa ne omoare, alta data n-o sa mai am mila pe care am avut-o acum, sa fie clar.
- Poate se proteja. La urma urmei e greu sa mai prinzi incredere in zilele astea.
- Nu-mi pasa. Spune Charlotte. Suntem bine si atat conteaza. Hai sa plecam de aici.
- De fapt...femeia avea o masina.
- Si? Intreb, gandindu-ma unde bate.
- Hai sa ii luam masina.
- Derek, nu. Nu facem asta.
- De ce, draga? Intreaba a esta ironic.
- E urat...
Vad cum il bufneste rasul. Derek mereu a fost asa, adica are dreptate, trebuie sa stii sa supravietuiesti, si nu prea trebuie sa te gandesti la altii, mai ales cand esti in mijlocul nimicului. Dar nu e corect, refuz sa cred ca ne-am pierdut ultima graunta de bunatate.
- Derek, nu. Ii raspund sigur pe mine. Iti interzic sa mergi dupa acea femeie sa ii faci rau.
- Nu ii fac rau...ii iau masina, atat. Raspunde acesta arogant.
- Nu! Ma rostesc la el.
Da ochii peste cap, apoi se ridica. Ma apuca de gat si ma lipeste de peretele fostului magazin din satucul acesta uitat de lume.
- Leon, o sa mori ca o pizda in circumstantele astea. Sa iti amintesc cine v-a salvat pielea pana acum? Eu! Acum, nu ma deranjeaza sa va las aici...eu vreau sa supravietuiesc.
Imi da drumul, apoi pleaca.
- Unde te duci?
- La femeia aia. Vrei sa te alaturi, Charlotte?
- Nu il las pe...
- Vin si eu, nu ma lasi nicaieri. Ii tai replica prieteni mele.
Il urmam pe Derek, nu inainte de a ne pune pe pozitii.
Nu vreau sa fac asta, dar are dreptate, trebuie sa supravietuim.
-------------------
- Luna! Tip speriata.
O vad cum urca grabita pe scari. Scoate pistolul si se pregateste de atac.
- Ce este? Intreaba inca alertata.
- Ce mortii mei ti in casa asta?
- Cum adica?
- Usa aia dubioasa de nu s-a deschis niciodata pana acum, a fost lovita... cineva e acolo.
O vad cum se apropie de usa incet. Scoate o cheie din buzunar, si o deschuie.
Ridica pistolul si se pregateste sa traga.
Deschide usa larg, iar din camera de unde venea zgomotul, iese o fata care se arunca pe Luna.
Arata exact ca cele de la subsol, singura diferenta e ca era imbracata. Parca chiar si oarecum ingrijita.
Luna o indeparteaza, fata cade pe podea.
- Scuze pentru asta, Amanda. E doar...o fata. Scap acum de ea.
Ridica pistolul si se pregateste sa traga. Ma uitam la ea, era speriata. Ochii ei albastrii ma priveau cu speranta. Cred ca spera sa o potolesc pe Luna, sa o las in viata.
CITEȘTI
The Bloody Machete
Random* Povestea nu a apucat sa fie terminata și nici nu continuă. O pastrez aici pentru a arata evolutia mea, plus ca face parte din timpul meu pentru care chiar m-am straduit. Readaptarea cartii se afla pe "Beneath The Remains", tot pe contul meu, acolo...
