Efectele influenței negative în relațiile interpersonale sunt ușor de observat, dar se poate vorbi și de o influență pozitivă în relații? Dacă da, în ce constă aceasta? Trebuie „să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune” (Evrei 10:24). Povestea lui Rut și Naomi este un exemplu elocvent de influență pozitivă într-o relație. Prietenii care ne ajută să ne supunem autorităților civile, parentale, sau bisericești, care ne încurajază în separarea noastră de lume și ne edifică dragostea pentru Dumnezeu, exercită o influență pozitivă asupra noastră.
Titlul acestui articol presupune că putem exercita o influență pozitivă asupra prietenilor noștri în acele domenii în care ei au standarde puțin diferite față de ale noastre – poate un obicei care nu este potrivit cu principiile biblice sau cu valorile tradiționale. Spre binele nostru spiritual, acest lucu n-ar trebui să-i caracterizeze pe majoritatea prietenilor noștri, astfel încât, în timp ce relaționăm cu ei, să putem experimenta și momente de tărie, și de slăbiciune, din care fiecare să dorească să învețe ceva de la celălalt.
Latura pozitivă
Vor avea o influență pozitivă în relațiile interpersonale numai cei care trăiesc după încredințările lor bazate pe Biblie. Poate că ne-am format convingeri solide cu privire la un anumit lucru. Poate doar am înțeles să ne supunem autorității pe măsură ce ne formăm convingerile. A trăi la înălțimea convingerilor noastre înseamnă să luăm poziție chiar și atunci când aparent suntem singurii din grup care gândesc diferit. Câteodată, ceilalți au nevoie de exemplul nostru ca să-și consolideze propriile convingeri și astfel să ni se poată alătura. Studierea Cuvntului lui Dumnezeu și ascultarea Cuvântului predicat sunt elemente cheie pentru dezvoltarea convingerilor care ne ajută să perseverăm – chiar dacă prietenii noștri nu văd problema așa cum o vedem noi. Dacă încredințările noastre se schimbă cu ușuriță și nu sunt constante și durabile, cu siguranță nu vom transmite și altora viziunea noastră.
Influenșa pozitivă în relațiile interpersonale va fi exercitată doar de cei care văd ceea ce este bun în alții. Trebuie să înțelegem că sunem oameni și că avem cu toții slăbiciuni. Așadar, vom analiza viețile altora cu dorința de a găsi domeniile în care noi înșine pute progresa. Precum cei din Bereea, vom compara onservațiile noastre cu Scriptura pentru a vedea dacă sunt într-adevăr întemeiate. Acestor influențe pozitive trebuie să le permitem să lucreze n viețile noastre și trebuie să fim dornici să ne punem la punct propriie noastre convingeri. Dacă noi înșine nu creștem spiritual, vom fi slabi și vom exercita o influență negativă asupra celorlalți.
Influența pozitivă în relațiile interpersonale va fi exercitată doar de cei care nu lasă garda jos când se află într-un grup de prieteni. Tinerii tind să se destindă când sunt împreună. Poate că se spun lucruri care nu sunt tocmai politicoase sau adevărate. Cei care fac așa poate nici nu cred ceea ce spun, ci mai degrabă încearcă să vadă cât de depare pot merge, sau încearcă să devină populari. Dar unii iau în serios aceste cuvinte. Și astfel, câteva cuvinte pot duce la discuții, iar în final la fapte pe care toți le vor regreta mai târziu. Ce bine este să ne analilzăm gândurile înainte de a le rosti! Atunci vom avea o influență pozitivă asupra discuțiilor și acțiunilor grupului.
Prietenia
Influența pozitivă în relațiile interpersonale va fi exercitată numai de cei ce-și iubesc semenii. Iubirea nu trebuie să fie ceva care să apară dintr-odată, peste noapte, doar pentru că interesul nostru pentru o anumită persoană a crescut subit. Noul nostru „prieten” s-ar putea să nu aprecieze o prietenie neprevăzută, copleșitoare. În consecință, orice efort din partea noastră de a exercita dintr-odată o influență pozitivă asupra lui nu va avea rezultatul scontat. De aceea nu trebuie să uităm să fim prietenoși cu toată lumea – „Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos” (Proverbele 18:24, Biblia traducerea Fidela). Apoi, trebuie să avem o dragoste constantă, pentru că „prietenul adevărat iubește oricând” (Proverbele 17:17). Pe măsură ce răspândim dragostea lui Hristos printre toți oamenii, cercul nostru de prieteni adevărați va crește și astfel vor crește și ocaziile noastre de a avea o influență pozitivă în aceste relații.
Influența pozitivă în relațiile interpersonale va fi exercitată doar de cei cărora le pasă de nevoile prietenilor lor – fie fizice, fie spirituale. Felul cum au acționat prietenii apostolului Pavel, când el se ndrepta spre Roma, constituie un exemplu interesant pentru noi. „Din Roma ne-au ieșit înainte, până în Forul lui Apiu și până la Cele trei cârciumi, frații care auziseră despre noi. Când i-a văzut Pavel, a mulțumit lui Dumnezeu și s-a îmbărbătat” (Fapte 28:15). Ne vom arăta preocuparea pentru prietenii noștri întrebându-i de problemele curente din viața lor. Asta indică faptul că ne gândim la ei și că dorim să-i ajutăm, în măsura în care putem. Nu ar trebui să folosim ceea ce ni se împărtășește ca subiect de bârfă, bun de transmis celor care îl vor împrăștia mai departe. Vom înțelege, de asemenea, că avem și noi nevoi pe care alții le pot împlini, deci trebuie să ne raportăm la ei în consecință. Dacă ne comportăm ca și cum prietenii noștri nu au nimic de oferit, ei vor înțlege acest mesaj, ne vor părăsi și își vor găsi un cerc de prieteni (fie buni, fie răi) unde se vor simi utili.
Influența
Influența pozitivă în relațiile interpersonale trebuie să fie delicată. „Și robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toți, în stare să învețe pe toți, plin de îngăduință răbdătoare” (2 Timotei 2:24). „După cum fierul ascute fierul, tot așa și omul ațâță mânia altui om” (Proverbele 27:17). Chiar și ascuțirea se face puțin câte puțin. Dacă se apasă prea tare în timpul ascuțirii, fierul se încinge. Cât de adevărat este acest lucru și în relațiile dintre oameni! Nu le putem impune convingerile noastre celor care nu sunt interesați să ne asculte. Când simțim că am dat de o ușă închisă, este timpul să încetăm să mai vorbim. Trebuie să înțelegem că faptele noastre vorbesc mai tare decât cuvintele noastre și că răbdarea și exemplul nostru consecvent pot realiza ceea ce discuțiile noastre nu pot.
Influența pozitivă în relațiile interpersonale produce o mai mare schimbare atunci când este constantă și consecventă, decât atunci când este radicală. Diavolul conduce oamenii într-o direcție descendentă cu pași atât de mici, încât ei cu greu își dau seama de ceea ce li se întâmplă. Dacă cineva dintre noi ar promova dintr-odată o schimbare de proporții care nu este după Cuvântul lui Dumnezeu, ne-am opune cu fermitate. Cu toate acestea, când cineva promovează schimbări negative foarte mici, mulți oameni pot fi atrași de ele.
Influența pozitivă în relațiile interpersonale lucrează în mod similar. Fiindcă toți creștem în viața de credință, trebuie să fim deschiși la schimbările pozitive. Din când în când, sunt necesare ajustări majore. Dar în rutina de zi cu zi, majoritatea schimbărilor pozitive sunt făcute cu pași mici, pe măsură ce observăm exempllul bun în viața unui prieten.
Influența pozitivă în relațiile interpersonale este puternică atunci când „o vorbă bună este susă la vremea potrivită”. Poate că un prieten ne întreabă care este părerea noastră în legătură cu un anumit lucru sau poate că simțim o deschidere pentru un anumit subiect de discuție. Atunci este de datoria noastră să spunem cu convingere ceea ce credem.
Poate nu e nevoie decât de câteva cuvinte pentru a schimba cursul unei conversații negative. Chiar și atunci, dragostea frățească și smerenia trebuie să primeze, pentru că, la urma urmei, nu noi avem întotdeauna răspunsul corect!
Atât influența negativă, cât și cea pozitivă, sunt amândouă niște forțe cât se poate de reale într-o relație. Trebuie să alegem în mod deliberat să avem o influență ce înnobilează. Conștient sau nu, vom exercita o influență – pozitivă sau negativă – în relațiile noastre. Pentru că atât noi, cât și prietenii noștri, suntem oameni, efortul nostru de a exercita o influență pozitivă nu va produce întotdeauna rezultatele dorite. Aceasta însă nu este o scuză ca să renunțăm, ci este un motiv să mergem înaintea Domnului, ca să primim călăuzire în tot ce facem și spunem.
*
Text: Celia-Estelle
Autor: Ernest Boll
Preluat din The Eastern Mennonite Testimony
Tradus și folosit cu permisiune.
CITEȘTI
Pași spre lumină
No FicciónArticole, curiozități, meditații despre viață, mărturii creștine și multe altele!