Soaptele inimii ...

Capitolul 34

Pov Mariah

Stateam pe canapea de cateva minute... Nu-mi venea sa cred Alex venise la mine . Tipul care nu trada niciodata vreun sentiment . Cu cateva minute in urma izbucnise in lacrimi chiar in fata mea. Nu intelegeam ce putea sa il afecteze atat de mult , incat sa fie intr-o stare atat de jalnica.

-Multumesc ca m-ai primit! spune ridicandu-si ochii spre mine.

-Pentru nimic...! spun incercand sa schitez un zambet.

Mi-as dori sa-mi spuna ce s-a intamplat ...

***

Pov Alex

E un copilas atat de frumos. As putea sa jur ca are ochii ei, spun in timp ce ma indrept spre masina.

Telefonul incepe sa-mi vibreze in buzunar , iar melodia tonului de apel se raspandea in linistea parcarii. Un numar necunoscut mie se ivi pe ecran.

-Da?spun ducand telefonul la ureche si intrand in masina.

-Alexander , dragule? se auzi o voce de femeie de la celalalt capat .

-Mama?! ...intreb destul de uimit.

-Da,Alexander ! Ce mai faci,dragule?!

-Ce mai fac??? Acum te intereseaza sau ce?

-Alexander ... mereu ai fost si vei fi baiatul meu...Bineinteles ca ma intereseaza soarta ta.

-Nu asta s-a vazut cand m-ai parasit atunci..

-Imi pare rau... Stiu ca a trecut ceva timp de cand nu ne-am mai vazut!

-Ceva timp?spun printe hohote de ras. Pentru mine ceva timp e echivalent... nu stiu una ,doua poate chiar trei zile , saptamani ,poate luni ,dar nu ani!Nu ani ,mama! inchei cu o voce grava.

-Te rog ,asculta-ma doar! Toti gresim mai mult sau mai putin, dar macar incercam sa ne reparam greseala...

Intr-un tarziu sfarsi prin ai accepta invitatia de a participa in seara asta la cina , in noua sa locuinta.

Chiar daca mi se parea cea mai mare prostie din partea mea sa ma imbrac la patru ace ...doar mergeam la cina la mama mea... Ce naiba!!!... dar totusi se pare ca aceasta era vestimentatia mea pentru aceasta seara.

Ajunsei la ora stabilita in fata unei case destul de impunatoare.Cateva minute mai privi numarul casei si al strazii. Se parea ca nu ma inselasem eram la locul potrivit... Sunai la sonerie si asteptai ca cineva sa-mi deschida usa.

-Tu trebuie sa fii domnisorul Alexander!spune o batranica imediat ce se deschise usa.

Intrati! si imi face un semn cu mana.

Casa arata la fel de bine in interior cum este si la exterior.

-Doamna va veni imediat . Va rog luati loc !spune batranica dupa ce ma conduce intr-o sufragerie.

Ma asez pe o canapea si privesc cu interes in jurul meu.

-Oh, Alexander !!! spune "mama " luandu-ma in brate.

Era mult mai frumoasa decat mi-o aminteam. Si nu-i lipsea zambetul larg de pe chipul luminos.

-Buna,mama!

-Alexander, acesta este sotul meu Charles! spune ararandu-mi cu mana un barbat inalt ce statea in spatele ei.

Aproape imi cazu fata cand informatia ajunse la urechile mele si fu procesata de creierul meu.Incercai sa-mi ascund enervarea si dadui mana cu tipul de langa mama mea.

-Oh, dragule, ce frumos te-ai facut!spune imbratisandu-ma din nou.

-Si tu, mama, ai ramas la fel! spun incercand sa par cat mai credibil.

-Incep imediat sa cinam ! Dar asteptam sa- si faca aparitia Emma si Logan.

Observa nedumerirea de pe chipul meu si continua:

-Emma si Logan sunt copiii lui Charles din prima casnicie.Sunt ca copiii mei...

-Si eu de ce dracu sunt aici? aproape tip catre ei.

-Dragule, esti fiul meu!

-Am fost! Pe mine m-ai abandonat. Acum ai alta familie... Uita-ma ca pana acum! Va fi mult mai bine!spun indreptandu-ma spre iesire.

-Alexander?! Te rog!!!

-Eu fac parte din trecut!!! Sunt amintirea unei casnicii esuate!!! tip stand cu spatele spre ei .

-Te rroo... ,iar in locul literelor ce ar trebui sa sfarseasca cuvantul , aud o bufnitira.

Vad trupul mamei intins pe podea...

***

Pov Mariah

-Cum se simte mama ta? il intreb pe tipul din fata mea.

-Este bine... acum. Este numai vina mea!!! A facut infarct din vina mea...

-Alex, nu-i adevarat... Acum ea e bine asta este important!spun si il iau in brate.

-Am stat tot timpul la spital ... aveam nevoie de cineva sa ma asculte! spune aproape adormit.

In scurt timp il asez mai bine pe canapea si ii pun o paturica peste el.Ma uitam intens la trupul sau frumos cum dormea linistit. Fara sa-mi dau seama ii vazui parul saten a lui Edward in locul celui brunet al lui Alex. Revazui inaintea ochilor momentele petrecute impreuna pe acea canapea...

Nu puteam nega ... imi lipsea.

Hey!!! Ce mai faceti voi??? Nu e foarte interesant ... dar am vrut sa clarific situatia atat.Urmatorul va fi mult mai bun...

P.Se va impaca Edward cu Zayn???

Pana data viitoare... :-* :-* :-*