6. Mary Carter si Terri DuLong-Un craciun de neuitat

274 5 0
                                    

 Mary Carter si Terri DuLong-Un craciun de neuitat si Un craciun magic -Titlul a parut promitator, din descrierea cărții chiar credeam ca va fi o lectură drăguță, însă nu mi s-a parut deloc asa. In primul rand cartea are două short story. Prima se numeste -Un altfel de Crăciun- iar a doua -Un Crăciun magic-.

Dar, sa vb despre prima poveste.

Un craciun de neuitat:

Începutul este unul amuzant, cu niste replici super caterincoase între cele două surori. Înjurăturile de sezon sunt deliciul nevinovat care m-au făcut să ma astept la o poveste siropoasa de sezon in genul celor scrise de Sophie Kinsella.

~Cum sa inlocuim cuvintele rusinoase in prezenta copiilor, editia de vacanta : Iesi in renul meu de-aici! Iesi in mosul meu de-aici! Du-te-n sania mea! Vasc de aici! Sa-mi bag ciorapul!~ sunt menite sa-ti aduca zâmbetul pe buze inevitabil, dar credeti-ma sunt singurele replici misto din toata cartea.

Tara este o tipa de 30 de ani singura, fără prieteni si sufocată de sora ei Nadine ce o presează să își găsească jumătatea. Pana aici cartea mi-a plăcut, apoi nu stiu cum, si nici de ce, autoarea m-a pierdut. Dialogul devine fără noimă, acțiunile tipei sunt puerile, iar întâlnirea cu EL este de-a dreptul prostească. Citind parca imi lacrimau ochii. Sa ne intelegem. Imi plac clișeele ... le citesc cu mare placere si ador poveștile de dragoste, dar cartea asta nu mi-a transmis niciun fel de emoție. Nimic. Am ras in primele 5 pagini, apoi... blank. Nu stiam cum sa o termin mai repede. Întâlnirea celor doi este fără emoție, fără scântei, fără esenta... Sunt sigura ca autoarea si-a dorit mai mult însă nu i-a iesit. Pana si cărțile de la editura alcris sunt mai bine scrise, iar alea sunt știute ca fiind povești de duzină cu final fericit. Si asta are un final fericit, însă nu m-a prins în mreje si nu m-a captivat.

Acțiunea se petrece pe plajele din Maui in ajun de sărbători, unde Tara ajunge in urma unui premiu (mult spus premiu.. a fost muscata de un ren, si a fost rasplatita cu o vacanta exotica). El urăște crăciunul transformându-si casa intr-un muzeu viu pornografic de Crăciun. (Craciunite sexy, moși bețivi, oameni de zapada alcoolisti si înconjurați de prezervative etc.) Totul ar fi trebuit să aducă zâmbetul pe buze însă mie mi s-a parut grobian. Sora ei m-a enervat tot timpul, de-mi venea sa arunc cartea din mana... Plus interacțiunea dintre cei doi este asa din topor încât personajele sunt puse intr-o lumină proasta. O ea disperată si dispusă să se dea din prima seara, un el mascul feroce ce o cucerește numai cu o privire. Pe bune? Am mai citit cărți proaste, dar asta le întrece pe multe.

A doua poveste, Un Crăciun magic, însă a fost o surpriză plăcută. Este scrisă intr-un stil aparte, poate un pic mai profund și chiar în spiritul Crăciunului. Josie este o mama singura a unei fetite de 12 ani, ce munceste pe rupte pentru a-si intretine familia. Refuzand sa se casatoreasca cu tatal lui Olie, renuntand la facultatea de jurnalism, Josie ajunge sa muncească într-o cafea de pe insula unde a copilărit. Povestea se învârte în jurul comunității din oraș, comunitate ce încearcă să-l salveze pe vecinul Al. Nepotul lui Al, Ben, dorește sa-i vândă casa si sa il duca la un azil de bătrâni, însă Josie, Olie si restul vecinilor nu sunt de acord. Cu toții pun la cale un plan prin care bătrânul este salvat. Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost modul în care în numai câteva pagini autoarea a creionat caracterul personajelor. Josie este o luptătoare, își iubește enorm fiica, este înconjurată de prieteni și apreciată de cei din jur. Ben pare oaia neagra, însă pe final i se sterge această etichetă, lucrurile chiar intrând pe un făgaș normal.

Nu stiu cum au ajuns aceste două povești una lângă cealaltă, dar n-au nicio treaba. Una este puerilă, ștearsă, iar cealaltă este plină de căldură și emoție.

Cartea se citeste super ușor, ambele povești au undeva în jur de 200 si ceva de pagini, dar nu cred ca as recomanda-o cuiva.

(Hai, poate ca pe a doua, da, dar a doua poveste nici macar nu apare ca titlu pe coperta... e greu sa iti dai seama ca sunt doua povesti in acea carte).

-//-

-cum cartea nu m-a dat pe spate, nu am ce spune mare lucru despre ea... so..asta e. Pana data viitoare, va pup de nu va vedeti.

Maria!

RECENZII CARTI (citite -2019)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum