Pascal Bruckner - Pazea, se-ntoarce Mos Craciun
Incep prin a spune inca de la capul locului ca aceasta carte nu este una pentru copii, chiar daca coperta poate induce acest lucru. Stilul lui Bruckner este binecunoscut ca fiind putin bizar, asadar nici aceasta poveste nu iese din tiparul sau. Umorul, usor sinistru, te face sa-ti pui o mie de intrebari. Pot insa sa recunosc ca am ras cu pofta (pe infundate, pentru ca am citit-o la miez de noapte) la cateva faze. Sub toata aceasta mascarada a lui Mos Craciun, se ascund de fapt problemele societatii din ziua de astazi. Lipsa empatiei, a bunei cresteri, oameni blazati si plictisiti, copii needucati, parinti prea ocupati si lista poate continua la nesfarsit.
~Intr-o dimineata, Mos Craciun se trezi nespus de abatut. Tocmai intelesese ceva ingrozitor: copiii nu-l mai iubeau, iar de respectat, il respectau si mai putin. Il tratau ca pe un mosneag pisalog, ca pe o vedeta rasuflata. Si daca ar fi fost vorba numai de copii! Toata lumea il nesocotea: nu era invitat niciodata nici la Festivalul de la Cannes, nici la Oscarul de la Hollywood, nici la Marele Premiu de Formula 1. Doi bani nu dadeau pe el. Era prea de tot. Atunci, trecand de la amaraciune la manie, lua o hotarare radicala: va demisiona! Ati citit bine: va demisiona. O sa le arate el cine-i Mos Craciun.
O sa-i scrie Secretarului General al Natiunilor Unite o scrisoare prin care o sa-i aduca la cunostinta ca n-o sa mai asigure serviciile de Craciun nici pe data de 24 decembrie care vine si nici in anii urmatori. O sa-si puna tolba-n cui. Adio, speta ingrata! Apoi, cu un gest furios, tranti usa casutei lui si lasa in plata Domnului speta umana.~
Asadar ne lovim de o situatie cat de poate de clara : copiii se schimba, oamenii se schimba, sarbatorile nu mai sunt ce au fost... si atunci Mosul de ce ar ramane la fel? De aici incepe povestea si se construieste frumos pe o baza umoristica plina de talc. Sau cel putin eu asa am perceput-o. Mos Craciun poate fi oricare dintre noi... la locul de munca, in preajma prietenilor, a familiei etc. Mosul este suparat asa ca se apuca de baut... si de mancat. Se ingrasa atat de rau incat abia se mai poate misca. Atunci, cei de la Secretariatul General Al Natiunilor Unite trimit doi oameni antrenati care au misiunea ca pana la urmatorul craciun sa-l readuca pe Mosul pe drumul cel bun.
Situatia este amuzanta prin prizma lucrurilor care se intampla. Mosul se apuca de dieta si de sala. Isi schimba hainele si modul de viata. Isi pierde din farmec, ba chiar devine putin arogant... fapt care il indeparteaza si mai mult de menirea sa.
Mie mi-a placut cartea, pentru satira si pentru modul in care subtil, autorul trage toate semnalele posibile asupra faptului ca cu fiecare an ce trece devenim mai superficiali si mai neatenti la dorintele celor din jur. Cartea nu este despre mos craciun, ci despre fiecare dintre noi . Poate ca am fost putin prea profunda atunci cand am interpretat mesajele din poveste, si de fapt autorul a scris o parodie la adresa lui mos craciun, dar mi-e greu sa cred ca m-am inselat... are prea multe chestii la care bate apropouri si face acuzatii subtile.
Din ce am citit despre cartea asta pe net, nu a fost perceputa ca mine, unii chiar fiind revoltati, dar daca privesti dincolo de faptul ca personajul principal este mos craciun, eu cred ca e posibil sa ajungeti la aceeasi concluzie. Daca a mai citit-o cineva, astept comentariile vostre.
-//-
Pana data viitoare, va imbratisez cu drag!
Maria.
CITEȘTI
RECENZII CARTI (citite -2019)
De TodoA fi cititor înseamnă a-ți construi propriul paradis, pentru ca viata este o carte, si noi doar o fila din ea! Aici voi asterne gandurile si parerile despre cartile pe care le citesc (nu neaparat de pe wattpad). Mentionez faptul ca parerile sunt pe...
