WarLords

20.Timp

RYAN

Împușc un bodyguard în cap iar Derek se ocupă de celălalt. Încerc să deschid ușa camerei de unde am auzit complotul despre otrăvirea lui Leo. Este încuiat. Încerc să sparg ușa dar nu reușesc. Încă se aud zgomote dinăuntru.

-La o parte! Strigă Derek și se împinge cu umărul în ușă spărgând încuietoarea. Nu e nimeni aici. E o mică bucătărie. Probabil aici se gătește hrana pacienților. Mai este o ușă ce duce spre holul principal. Ieșim pe aceasta și încercăm să căutăm persoanele care au vinul otrăvit. Sunt doar civili și medici.

-Leo a pomenit de o grădină, crezi că e acolo? Întreabă Derek curios.

-Renumita grădină de lalele! Sigur acolo l-a dus Scarlett! Hei, mă scuzați, zic eu unui medic.

-Cu ce vă pot ajuta?

-Îmi puteți spune unde este grădina de lalele?

-Este la capătul acestui coridor dar momentan este indisponibilă, explică doctorul. Bărbatul își ridică brațul... și încearcă să îmi înfigă o seringă în corp. Îi prind încheietura în ultimul moment și încerc să îi rezist puterii. Mâna îmi tremură dar Derek îl împinge din spate făcându-l să dea drumul seringii. O iau eu și i-o înfig în gât. Apăs iar conținutul se scurge ușor. Doctorul încerce să se clatine și în cele din urmă cade pe jos. Derek se așază lângă el și îi verifică trupul. Lumea din jur se holbează la noi. Bărbatul se ridică și îmi șoptește:

-Încă are puls. Probabil e doar leșinat. Cred că a fost un somnifer în seringă.

-Chemați un doctor, avem nevoie de ajutor. Acest bărbat a leșinat! Strig eu cât mai natural. Lumea începe să șușotească iar în cele din urmă, un alt doctor apare. Îl pune pe o targă pe inamicul leșinat și ne spune:

-Urmați-mă, trebuie să semnați câteva fișe.

-Acest bărbat lucrează aici. Suna-ții familia și chemați-o. Noi doar l-am găsit. Nu avem de ce să semnăm fișele, explic eu privindu-l rece pe bărbat în ochi. Acesta se încruntă iar apoi se uită în jur. Sunt peste zece civili ce ne privesc. În cele din urmă, se îndepărtează cu targa.

-Ai auzit? La marginea culoarului ăsta se află grădina, îi spun eu determinat lui Derek. Bărbatul încuviințează și începem să alergăm în acea direcție. Holul se îngustează și devine din ce în ce mai întunecat cu cât înaintăm mai mult. Ușile din jurul nostru se deschid iar mafioți inamici pătrund și ne înconjoară. E o ambuscadă. Stau spate în spate cu Derek. Amândoi avem câte un pistol și câte un cuțit în mâini. Deodată, din direcția grădinii apare un bărbat ce ține o tavă goală în mână.

-Derek! Nu mai avem timp! Strig eu.

Bărbatul mă privește în ochi iar apoi împușcă singurul bec care lumina holul deja destul de întunecat. Este beznă. Sunt împins la pământ de către Derek. Gloanțele încep să șuiere prin aer. Începem să ne târâm. Înjunghii un inamic în picior. Haosul se instalează în jur. Încercăm să înaintăm. Deodată, lumina revine. Au adus lanterne. Ne ridicăm în picioare iar Derek spune:

-Ia-o înainte!

-Sunt prea mulți ca să le faci față! Strig eu.

-Doar du-te...

-Nu e timpul să faci pe eroul!

-Lasă adulții să își facă treaba, zice bărbatul.

-Încerci doar să pari cool, spun frustrat.

-Sunt cool, răspunde Derek în timp ce își ridică gulerul de la cămașă.

Bărbatul mă privește zâmbind pentru o ultimă dată, își încarcă pistolul și face un pas către inamici. Înghit în sec și îi urez noroc. Încep să o iau la goană pe holul întunecat. Încep să văd ușile de la capăt. Aud gloanțe din spate dar nu mă întorc. Aproape am ajuns. Aud două cuvinte din spatele ușilor. „Te iubesc". Strâng din dinți. Îmi pare rău, Leo... dar persoana asta te minte. Știu că o iubești. Mi-am dat seama de asta, dar va trebui să te opresc. Încep să deschid ușile.

-Nu bea! E otravă înăuntru, strigă Scarlett deodată.

Mă opresc la intrare. Mă aflu într-o terasă plină cu lalele de toate culorile. În centru se află o masă. Pe o parte se află Scarlett care stă în picioare foarte agitată. La picioarele sale este un pahar spart. Leo stă pe partea cealaltă cu un pahar la gură. Nu pare să fi băut ceva. Phew. Am ajuns la fix... dar de ce Scarlett l-a avertizat de otravă? Ce se petrece aici?

Leo și Scarlett își întorc privirile curioși spre mine.

-Și tu voiai să mă anunți același lucru, Ryan? Întrebă Leo zâmbind satisfăcut.

-D-Da...

-Știam de otrava din acest pahar încă de la început, și totuși... nu voi face nimic înprivința asta.

-Leo, lasă paharul jos! Nu e nicio glumă! Strigă Scarlett privind cum băiatul își duce din nou paharul la gură.

-Știu prea bine că nu e nici o glumă, răspunde Leo serios.

Eu și Scarlett privim șocați cum Leo începe să bea vinul otrăvit până la ultima înghițitură, lasă paharul jos și începe să ne zâmbească.