WarLords

38.Diversiune

SCARLETT

Mă aflu în fața secției de poliție alături de Jack și Derek. Leo și Ryan trebuie să fi ajuns deja în port. Probabil îi așteaptă pe cumpărători. Ne îndreptăm spre parcare și găsim mașina lui Shadow. Îi spargem roțile.

-Dar nu ar putea să folosească o altă mașină? E polițist doar, anunță Jack.

-Chiar vrei să înțepăm cauciucurile a zeci de mașini de poliție? Întreb eu.

-Nu am nimic împotrivă, răspunde Derek trecând la muncă. După un sfert de oră, ne ascundem într-o terasă. Folosesc un binoclu pentru a privii ce se întâmplă peste drum, în parcarea secției. Shadow își face apariția în cele din urmă și observă mașinile. Pare puțin confuz dar deschide garajul de unde scoate patru cauciucuri noi nouțe. La naiba! Mai mulți polițiști încep să constate ce s-a întâmplat și pornesc o anchetă.

-Doriți ceva de mâncare? Întreabă un chelner. Îmi cobor binoclul surprinsă și zâmbesc.

-Um, desigur, specialitatea casei. Apropo, binoclul este de jucărie, răspund eu încercând să par calmă. Shadow își schimbă anvelopele între timp și pornește la drum.

-Și acum ce facem? Întreabă Jack frustrat.

-Luăm un taxi. Nu ar trebui să ajungă prea departe. I-am spart și rezervorul, explică Derek.

-Ești un geniu!

Plecăm în grabă fără a ne mai ridica comanda și urcăm în primul taxi pe care îl zărim.

-Încotro?

-Cea mai apropiată benzinărie, te rog, răspund eu. Pornim la drum. Trebuie să le câștigăm destul timp băieților pentru a îi omorî pe acei cumpărători. Taximetristul oprește pe strada alăturată benzinăriei. Observăm mașina lui Shadow la coadă. Ne ascundem într-un tufiș și folosim binoclul. Îl observ pe inamicul nostru cum coboară din mașină și se îndreaptă către ușa benzinăriei. Lovește umărul unui bărbat din greșeală. Acesta îl împinge, dărâmându-l pe Shadow. Inamicul nostru se ridică zâmbind și trece pe lângă el. Pentru o secundă, inima mi se oprii. Puteam să jur că o să îl jupoaie de viu pe acel bărbat.

-Dă-mi și mie binoclul, spune Jack trăgându-mă de mânecă. Oftez și îl cedez băiatului. Așteptăm cinci minute în care joc piatră-hârtie-foarfece cu Derek până ce, în cele din urmă, Jack spune:

-A ieșit din benzinărie.

-Se urcă în mașină?

-Nu încă. Oh stai...

-Ce s-a întâmplat? Întreb eu curioasă.

-Cineva l-a scuipat...

-Hă?

Probabil este tipul care l-a împins mai devreme.

-Și i-a făcut ceva? Zice Derek.

-Nu. A început să râdă iar apoi s-a urcat în mașină.

-Oh, mă așteptam la ceva mai rău de at-

Benzinăria explodează. Flăcările dansează peste dărâmături iar toți oamenii de acolo par morți... mai puțin ultima mașină care a plecat și anume a lui Shadow. Lumea din jur începe să strige. Focul se răspândește. Nu avem timp să rămânem aici. Pompierii se vor ocupa cu siguranță. Trebuie să prindem un alt taxi.

-Tu plătești de data asta, Jack.

-Pf...

-Nu cred că mai avem nevoie de vreun taxi, anunță Derek gânditor.

-De ce?

Bărbatul ridică mâna indicându-ne o direcție. Mă întorc între acolo. Mașina lui Shadow se află în parcarea unui bar. Ce se întâmplă? Ne apropiem încet și îl observăm pe bărbat așezându-se la o masă și privindu-și ceasul. Apoi..., se întoarce spre noi făcându-ne semn să ne apropiem. Ne zâmbește maniacal. Înghit în sec și fac un pas în față.

-Din păcate nu mai am timp să ajung la întrunirea de la port. Bănuiesc că nu vă pare rău... doar asta ați încercat să faceți, nu? Întreabă Shadow binedispus.

-Ai știut de la început? Întreb eu șocată.

-Bineînțeles. Am vrut să mă joc cu voi și să văd cine câștigă. Aș fi reușit dacă nu ar fi intervenit câteva complicații la benzinărie... de care a trebuit să mă ocup, explică bărbatul.

-Ș-Și ce o să faci în privința asta? Întreb eu panicată.

-Păi... sunt destul de sigur că a fost planul lui Leo așa că îl voi pedepsii pentru asta.

Adică vei omorî copiii din orfelinat...

-Nu! Strig eu.

-Chiar crezi că mă poți oprii, domnișoară?

-Nu... dar mă poți pedepsii pe mine în schimb, răspund eu fără a sta pe gânduri.

-Ho, ho, ho. În sfârșit ceva interesant pe ziua de azi. Ai de gând să iei povara de pe umerii lui Leo? Chiar ai face asta? Credeam că ai probleme cu încrederea.

-Nu o face, șoptește Jack din spatele meu.

-Într-adevăr, este greu să am încredere în cineva... dar Leo o merită. El nu e James. Nu e acel monstru...

-Este destul de urât să numești un băiat monstru în fața tatălui său, răspunde Shadow privindu-mă în ochi.

-Hă? Fiu? James?

-Da, băiatul de care te-ai îndrăgostit acum doi ani și care ți-a zdrobit încrederea este fiul meu. Sunt mândru de el. A reușit să otrăvească toți pacienții din spital. A apăratul la știri luni întregi!

-Dar eu sunt cea care l-a ucis... nu vrei să te răzbuni?

-Știu că tu ai fost. De ce aș vrea să mă răzbun?

-E-e fiul tău! Spun eu confuză.

-Scarlett, pentru ce naști un copil dacă nu să îl vezi cum moare?

Shadow, nu ești un om... ești un demon. Rămân șocată. De ce sunt atât de speriată de omul ăsta? Doar a vorbit... Nimic mai mult.

-Lăsând asta la o parte. Ai spus că vrei să iei pedeapsa lui Leo asupra ta. Ce ai de gând să îți dai? Întreabă demonul zâmbind. Îmi încleștez pumnii. Leo... te rog, omoară-l pe monstrul ăsta. Am toată încrederea în tine.

-Viața mea.