WarLords

11.Frăție

RYAN

Mă trezesc din cauza telefonului ce îmi răsună de pe noptieră. Mă ridic mahmur și răspund:

-Alo?

-Bună, somnorosule!

-Oh, Anna, tu erai.

-Nu pari prea bucuros să îmi auzi vocea.

-Ba da, doar că eram într-o dispoziție mai proastă. Am avut o mică dispută cu tata, explic eu privind pe fereastră.

-Oh, înțeleg. Voiam să ieșim în oraș în după masa asta dar putem amâna-

-Nu! Vreau să ne vedem. În ultimul timp am fost ocupat cu ancheta și nu prea ne-am mai vorbit.

-Trebuie să te relaxezi. Ai descoperit o mafie periculoasă. Poliția se va ocupa de acum de caz, îmi zice jucăușă fata.

-Da...

-La trei și un sfert e bine? Întreabă Anna nerăbdătoare.

-Sigur.

-Mai vorbim, tigrule.

Las telefonul jos și merg până la toaletă. Deschid telefonul pentru a îl auzi pe fundal.

„Da, polițistul Gerald Law a fost găsit astăzi mort în biroul său. După câteva investigații, poliția a găsit făptașul"

-Hm?!

„Un bărbat în vârstă de treizeci și patru de ani care verifica expressorul săptămânal a fost închis astăzi având un dosar penal"

Cum au ajuns la concluzia că el este criminalul?!

Încep să mă îmbrac iar apoi plec de acasă. Trec strada de vizavi și ajung în dreptul unui orfelinat de două etaje ce a prins zile și mai bune. Bat la ușă iar una din îngrijitoare îmi deschide ușa. În fundal îl pot observa pe Leo care ține în spate o fetiță iar în jurul său sunt adunați alți copii cu săbii de jucărie în mâini. Cu toții se distrează.

-Oh, uite, e Ryan! Strigă unul din copii. Se strâng în jurul meu.

-Bună și vouă, răspund eu cu zâmbetul pe buze luându-i în brațe.

-Ce te aduce aici? Întreabă o fetiță curioasă privindu-mă în ochi inocentă.

-Am venit să vorbesc puțin cu Leo.

Băiatul își pune un halat pe el și încuviințează. Ieșim amândoi în curte iar Leo se sprijină de un gard.

-S-a întâmplat ceva? Întreabă acesta.

-M-am cam certat cu tata.

-De ce?

-Fiindcă nu vreau să îmi mai controleze viața.

-Ryan, am mai avut discuția asta. La ce concluzie ai ajuns? Întreabă Leo curios.

-Vreau să mă alătur mafiei.

-Nu.

-Hă?

-Am spus nu.

-De ce?!

-Eu fac asta fiindcă nu am de ales. Altfel, nu pot să ajung ceva în viață. Nu fi atât de copilăros. O să îți pui viața în pericol, explică Leo plictisit.

-Dar deja am omorât un polițist care ți-a aflat identitatea, răspund eu simplu.

-Ce ai făcut?!

-Ar trebui să ai mai multă grijă.

-Și nu au aflat că tu ești vinovat?

-Nu. Aparent au închis deja pe altcineva, explic eu.

-Poliția nu poate să fie atât de incompetentă! Este ceva la mijloc.

-Zici tu?

-Of! O să îți facem tatuajul când se întorc ceilalți din misiune, zice Leo privind cerul gânditor.

-Deci și eu fac parte acum din „Moartea la Costum"? Cum adică din misiune?

-I-am trimis afară din oraș din cauza unor tratate cu alte mafii din țară. Ar trebui să se întoarcă în două zile.

-Și nu mai e nimeni în afară de noi în oraș? Întreb eu puțin încordat.

-Mai e și Jack. Urmează să mă văd cu el în vreo oră.

-Și dacă ne atacă vreo altă mafie? Spun eu panicat.

-Ryan, deja m-am întâlnit cu un alt lord al războiului, povestește Leo punându-și deodată mâna pe inimă.

-S-a întâmplat ceva?

-Nu, e o simplă boală. Mi-a povestit Derek de ea.

-Derek?

-Mâna mea dreaptă, explică Leo.

-Care e țelul tău?

-Adică?

-Pentru ce faci toate astea? Întreb eu calm. Leo zâmbește, își ridică un degete în aer și răspunde:

-Ca să ajung în vârf. Tu?

-Libertate.

-Înțeleg, mult succes cu asta. Fiecare percepe libertatea diferit, explică Leo bătându-mă pe umăr.

-Hm..., trebuie să plec. Am o întâlnire cu Anna.

-Mult succes amorezule. Apropo, nu o implica și pe ea în asta, mă avertizează Leo privindu-mă serios în ochi. Încuviințez și mă îndepărtez.

-Ryan! Era să uit. Mafia mea nu are nici o legătură cu criminalul fantomă, anunță Leo cât mai încet ca să nu fie auzit de cei din jur.

-Poate una din celelalte două mafii, spun eu.

-M-am întâlnit cu lidera mafiei „Floarea Fatală" și mi-a spus că nici ei nu sunt vinovați.

-Lidera? E fată?

-Da...

-Poate cealaltă mafie, ai avut vreo interacțiune cu ea? zic eu îngândurat.

-Încă nu.

-Înțeleg..., mersi că m-ai anunțat.

-No problemo, doar tu mai zăpăcit cu criminalul ăsta. Nu mai lucrezi alături de poliție acum. Ar trebui să te calmezi în cazul lui.

-Poate ai dreptate..., Ai grijă de tine, îmi iau eu rămas bun de la amicul meu. O iau ușor pe alee îndreptându-mă spre casă pentru a mă pregătii pentru întâlnirea cu Anna. Măcar astăzi mă pot relaxa și eu puțin. Ce poate merge rău?