HEAVEN

Cap11- Îți place să rănești oameni.

Înainte să pot spune ceva, mi-a acoperit gura. S-a apropiat exagerat de mult de fața mea. Mi-a mușcat urechea când am încercat să ripostez, semn că nu fac ce trebuie. Încerc să-mi calmez respirația, aceasta accelerând din ce în ce mai repede împreună cu bătăile inimii ce îmi răsunau din vârful capului până la degetul mic de la picior.  Îmi sărută obrazul tandru apoi coboară spre gât. Îmi eliberează gura și își axează atenția spre pieptul meu, pe care îl răsfăța cu atingeri moi. Un geamăt îmi scapă, acesta făcându-l să zâmbească. Mâinile mele încă erau prinse în strânsoarea s-a puternică.

-Te rog...oprește-te, spun înfundat. Nu mă bagă în seamă și continuă să-mi exploreze corpul. Coboară din ce în ce mai jos.

-Să nu încerci să scapi, spune și-mi dă drumul la mâini. Îmi dă pantalonii jos, apoi plasează pupici umezi pe picioarele mele. Scot un scâncet atunci când pune mâna pe lenjeria mea intimă, încercând să o dea jos. Îi prind mâinile și îl opresc. Se uită întrebător la mine.

-Nu crezi că iubita ta s-ar supăra? întreb ironic. Își dă ochii peste cap și încearcă să mă dezbrace dar mă opun.

-Nu mai vrea iubițica să te satisfacă? continui cu tachinarea. Mă împinge punându-se violent peste mine, prinzându-mi mâinile deasupra capului.

-Nu e treaba ta dacă iubita mea mă satistace sau nu, spune cu maxilarul încleștat. Îmi dau ochii peste cap și râd fals.

-Poate asta nu e treaba mea, dar cred ca va fi treaba poliției, îi răspund amuzată.

-Ce treabă are poliția cu Tzuyu? întreabă enervat. Oftez lung. Îl împing de pe mine și mă urc peste el. Îi mângâi capul apoi îl sărut acesta răspunzându-mi imediat. Dintr-un sărut tandru s-a transformat într-unul plin de dorință. Îi iau mâinile și le prind de pat deasupra capului său.

-Ce crezi că faci? întreabă nedumerit. Îi zâmbesc ștrengar și mă dau jos de pe el. Mă îmbrac cu pantalonii și îmi iau cheile de pe masă.

-Of Taehyung...Poliția nu are nicio treabă cu Tzuyu a ta, dar să audă că un viitor idol a încercat să-și violeze managerul....ai fi pe toate posturile, îi răspund zâmbind asta enervându-l.

-N-ai îndrăzni! țipă. Iau telefonul în mână și formez numărul poliției.

-Un singur buton și ajungi celebru, îi spun pregătită să sun. Cască ochii speriat și dă din cap negativ.

-Bine, gata! Te rog nu suna. Doar...lasă-mă să plec și vom uita că s-a întâmplat asta!

-Să pleci? Distracția abia a început, spun perversă. Aveam chef să fac dragoste cu el, îmi doream din tot sufletul. Da, încă îl plac, sau mai bine spus încă sunt moartă după el. Poate nu pare, deoarece am fost învățată să mint și să mă prefac extrem de bine. Mințitul e și el un talent...cred. Dar nu voi ceda tentației acum. Nu pot să mă distrez cu corpul lui știind că în mintea și inima lui nu sunt eu, nu pot. O lacrimă mi-a căzut pe obraz. Am noroc că în cameră era întuneric. Mi-am șters obrajii și am plecat spre baie. Aveam nevoie de un duș.

-Yaa, unde pleci? țipă Taehyung. Mă întorc înapoi în cameră și trag draperiile. Schimb postul tv.

-Mă duc să fac baie. Câteva minute legat  îți vor băga mințile în cap, spun mai mult absentă și plec. Dau drumul la apă fierbinte și mă dezbrac de haine ca mai apoi să mă scufund până la gât în apă. Era a naibii de fierbinte. Nu-mi place ideea asta, îmi aduce aminte de iad. Dar acum nu mai sunt un demon nu? Sunt un om. Dar nu în totalitate...

-Aish Alina, vei fi mereu un demon bun de nimic, mă jignesc singură ca mai apoi sa mă scufund și mai tare în apă. Doar nasul și ochii mai erau la suprafață. Iarăși simt acel sentiment de frică, acel sentiment de care nu o să scap niciodată. Îmi este frică de destin. De soartă. Destinul meu nu mă va abandona niciodată, iar eu voi sfârși în mâinile pătate de durere și lacrimi ale infernului. Dar încă sper, încă lupt să-mi îndeplinesc dorințele. Până la urmă așa e viața. Obstacole peste obstacole. Ori cazi ori te ridici și lupți în continuare. Uneori mă gândesc "Da, pot să rezist. Până la urma e floare la ureche", ca mai apoi să ajung să cred că e imposibil să câștig lupta asta.