HEAVEN

Cap23- Doamna Chou

Dimineața a venit mai repede decât mă așteptam. Am dormit puțin și m-am apucat să fac mâncare pentru băieți ca să-mi omor din timp.

-Ai o pastilă de cap? întreabă Taehyung. Îi dau o pastilă cu un pahar de apă și îl pun să o înghită.

-Dacă bei ca nesătulul normal că acum ești mahmur, râd pe seama lui. Vine la masă și se așează pe un scaun. Îi pun mâncarea în față și începem să mâncăm. Mă gândeam dacă să îl întreb acum sau nu legat de ceea ce s-a întâmplat cu o seară în urmă.

-Ești cam pierdută, spune. Clipesc des și pufnesc. Ei bine, mai bine acum decât niciodată. Mă privește de parcă știa că am ceva de spus.

- Aseară știi că l-ai bătut pe Jungkook, nu?

-Serios? De aia nu era aici azi dimineață.Eu nu bat oameni asta înseamnă că probabil a fost ceva important, chicotește.

-Ei bine, ai devenit gelos și l-ai cam atacat, îl lămuresc. Mă privește tâmb.

-Gelos pentru ce?

-A spus că eu sunt iubita lui și ai devenit gelos. Pur și simplu. Despre asta voiam să vorbim. Ai uitat de Tzuyu?

-Nu. Nu o să uit niciodată de ea, dar probabil m-am împăcat cu ideea.

-Atunci de ce ai ajuns să ai sentimente pentru mine? întreb direct. Se miră.

- De unde știi?

-Aseară ai spus multe chestii.

-Să fiu sincer am sentimente pentru tine, era si imposibil să nu am, dar nu așa de puternice încât să uit de Tzuyu.

Dacă sentimentele mele erau ale tale Tzuyu era uita-tă de mult.

Am dat aprobator din cap și am continuat să mânânc. Măcar are sentimente pentru mine, este un început. Pe ușa apare Namjoon somnoros. Își ia farfuria cu mâncare, se pune la masă împreună cu noi și mânâncă.

-Nu tu salut, nu tu nimic! glumesc cu el. Mă privește urât. Cineva s-a trezit cu fața la cearșaf.

-Și cum ți-a fost seara? încerc să fac conversație.

-Nu știu nu-mi amintesc nimic, spune plictisit. Niște înjurături se aud, cineva a văzut poza pe care i-am trimis-o aseară. Am început să chicotesc.

-Namjoon! Vino aici până nu-ți sparg capul! țipă Yoongi. Continui să râd.

-De ce râzi? întreabă Taehyung.

-Doar așteaptă, îi spun și îi fac semn să fie atent la cei doi. Namjoon merge întrebător spre Yoongi și își primește un pumn în față de la acesta. Am izbucnit într-un râs isteric.

-Nu ar trebui să râzi, spune Taehyung serios.

-Scuze, scuze, dar așteaptă sa vezi motivul, răspund.

-Ce dai mă în mine?! țipă Namjoon. Yoongi îl apucă de păr violent și îi arată o fotografie. Namjoon a căscat ochii și a început să zâmbească. Simțeam că leșin de râs.

-De ce râzi?! întreabă Taehyung curios. Iau telefonul lui Namjoon și îi caut în conversația cu mine. Îi fac semn să se aplece,deoarece eram pe jos. Niciodată n-am râs așa de tare încât să cad pe jos. Vede fotografia, cască ochii și începe să râdă mai tare decât o făceam eu.

-De ce râdeți idioților? se răstește la noi Yoongi. Ridicăm amândoi din umeri și continuăm să râdem.

-Probabil pentru că te-a prins într-o ipostază cam proastă. Ce poziție e asta? Poziția melc? râde Taehyung. Încep și eu să râd mai tare, chiar și Namjoon râdea. Numai Yoongi era nervos.