Egotistic - IN CURS DE EDITARE

12

Miho

Pot sa recunosc ca ma bucura intalnirile astea pe tema compunerilor si literaturii. Astazi vom avea alta, dar inainte sa plec vreau sa o intreb ceva pe mesaje:

"De ce postezi atatea lucruri pe insta?" E ciudat fiiindca nu am intrebat-o asta niciodata. Astazi am fost intampinat pe profilul ei de un meniu de mancare vegetariana si sunt destul de sigur ca ea mananca carne. Nu mi s-a parut niciodata iesita din comun obsesia ei de a posta. Recent, am observat ca are si program stabilit cu ore fixe. Ce imi place la contul ei este ca foloseste aceeasi paleta de culori pentru postari. Cand privesti pozele, viata ei este perfecta. Imi place ca are un loc in care sa arate cine nu este. toaa lumea are nevoie de asa ceva candva in viata. Eu am avut partea mea, cat timp eram faimosul fotbalist din Santa Monica si mi-a trecut nevoia.

"Pentru ca imi place" raspunde, dar nu sut multumit.

"Esti sigura?"

"Din ce alt motiv as face poze?"

"Pentru ca vrei sa le dai celor din jur o impresie, desi este un cont anonim? Pentru ca vrei sa arati ca poti avea o viata ca in pozele acelea si nimeni nu te poate contrazice pentru ca nimeni nu stie cine este in spatele lor?"

Am pus-o pe ganduri. Probabil ca am impins-o prea tare catre realitate, dar este obisnuita. Asta sunt eu. Stie ca ii voi spune fix ce nu vrea sa auda daca acolo va sta adevarul.

Ajung la intalnirea de lectura. Stam in acelasi loc ca si data trecuta. Avem cam aceleasi conversatii, doar ca de data asta ma lasa putin mai moale si apreciez ca m-a ascultat data trecuta. Imi raspunde la cateva mesaje pe care ni le-am schimbat pe drum, dar nu pot sa ii scriu inapoi ,asa ca sper doar sa nu se creeze suspiciuni.

-Ce s-a intamplat? o intreb cand vad ca telefonul ii este lipit de mana.

-Nimic, continua-ti scrisul.

-Cred ca avem definitii diferite pentru acest nimic. ii spun.

-Astazi mi s-a spus ceva ce nu am realizat pana acum. Sunt doar putin pusa pe ganduri, dar asta nu inseamna ca o sa te las sa nu faci nimic. zambesc si imi zambeste inapoi.

Ma asteptam ca teoria cu instagramul sa fie o noutate pentru ea, dar nu ma asteptam sa o afecteze atat.

-Stii, este bine sa ai obsesii cateodata... te tin departe de greutatea realitatii. ii spun si pare putin confuza. Pentru moment am uitat ca nu sunt poetul, dar nu regret ca i-am spus acele cuvinte. Nu vreau sa stea pe ganduri toata intalnirea noastra.