Clarie
Daca nu ma urasti complet, te rog, da-mi un semn ca esti gata sa vorbim.
Cu aceste cuvinte spuse s-a oprit din alergare. Picioarele mele au continuat, chiar daca eu nu am fost sigura ca vreau sa plec.
Inchide ochii
Fix cuvintele pe care mi le-a spus tata inainte sa plece. Ultimele cuvinte pe care le-am auzit de la el pana ieri si tot sunt speriata de ele.
-Traiesti! Aud un strigat de la balconul casei mele. Laura.
Scarile sunt calcate in pasi repezi si ma intalnesc cu sora mea la usa de la intrare.
-Unde ai fost? Ce ai facut? Doamne ce proasta sunt... esti bine? Evindent ca esti bien eu sunt aia care a avut atacuri de panica pe aici.
Mi am primit o palma usoara peste fata si am izbuctnit amandoua in ras.
-daca imi mai faci vreodata asa ceva cred ca o sa iti aplic miscarile alea pe care le-am invatat din " kung fu panda" .
- nu pot sa cred ca acum am scapat cu o singura palma.
- ma uimesc si eu pe mine in fiecare zi.
Urmeaza o tacere care parca nu se mai termina, dar este taiata de o imbratisare brusca.
-Asta pentru ce mai e? Credeam ca vrei sa ma omori? O intreb si incepem sa radem amandoua iar.
-Ma bucur ca ai decis sa te intorci... mama.... E coplicat cu ea acum... nu credeam ca o sa vii foarte repede...
- pai am cam fost luata cu forta de miho de la bunica din casa.
Sora mea intepeneste. Nu imi dau seama exact ce cuvant o face sa reactioneze asa, dar analizandu-mi propozitia, intepenesc si eu.
-MIho? Ma intreaba. Miho nu e baiatul ala pe care il injuri tu in fiecare zi cu meci si spui ca isi pierde viata spunand chestii false...?
-Spuneam... incerc sa o corectez, dar ea continua fara sa ma bage in seama.
-miho.... Cum s-a intamplat asta?
Pare atat de confuza incat imi da si mie din starea ei. Sunt destul de sigura ca se intreaba cum a ajuns la casa bunicii.. In mijlocul noptii... cand nimeni nu stia unde sunt...
-Stiai? Ma intreaba si ma scoate din delira mea totala.
-Ce sa stiu?
-O doamne, nu stiai?Nu raspund. Vreau sa raspund, dar nu stiu ce. Sora mea nu a fost nicioada atat de secretoasa.
-Clarie....
Vocea ei e atat de puternica incat nu stiu la ce sa ma astept.
-Eu l-am sunat sa mearga dupa tine... dar... dar nu stiam ca e el. Am sunat prima persoana din contactele tale de pe instagram... stiam ca ai incredere in...
- poetul. O intrerup.
Picioarele ma lasa si ajung intinsa pe jos fara sa percep durerea. Poetul. Cum am putut fii atat de proasta? Normal ca nu era jake... Tatal lui.... Din cauza asta se purta asa.... Era exclus din echipa... totul... a trecut prin tot ce mi-a povestit.... Nu....
Ma ridic si alerg.
CITEȘTI
Egotistic - IN CURS DE EDITARE
Teen FictionMiho, un baiat care avea totul: popularitate, fete, o cariera stabilita in fotbal, trece printr-un tragic accident de masina. Clarie, o fata care este obsedata de scris si de retelele de socializare, gaseste un artist care o ajuta sa treaca prin vi...