A Doua Șansă [✔︎]

Capitolul 28

Și când crezi că totul se termină cu bine, mai apare o data viața și îți dă o palmă și pe celălalt obraz.

ʙᴀɴᴜɪᴇʟɪ

Perspectiva autoarei

S

e uita fericită la inelul de pe deget, mergând cu băiatul spre grădiniță pentru a o lasă pe micuța lor, Danbi ținând u se toți trei de mână.

Chiar daca nu mai era idol, oameni ce odată îi numea Army își întorc capul după cei trei. Era fericit acum căci își întemeiase o familie a lui, împreună cu femeia ce o iubește.

O lăsară pe micuța la clasa și noi ei colegi, având să se întoarcă înapoi peste patru ore pentru a o lua.

                — Dăm pe la băieți?

                — Ya, dar eu vroiam sa ne facem echipa de fotbal așa cum zisesem ieri.

Îl lovi pe băiat în braț acesta râzând când o văzu roșie și nervoasă in aceași timp.

                 — Bine, bine dăm. Îmi e și mie dor de nebuni ăia chiar dacă nu i-am văzut de ieri.

★★★

Deschise ușa în fața lui aflandu-se April care îi zâmbi ușor băiatului care zâmbi și el la vederea ei. Nu se aștepta să vina așa de devreme, ieri tocmai mutând u se cu Jungkook in casa lor.

               — Oh, April. Ai venit mai repede decât aș fi crezut.

               — Am venit cu Jungkook. El este pe undeva parcând mașina.

Se întrista puțin când auzi și numele băiatului. Speră să fi venit doar ea. Singură.

              — Pot intra, Yoongi?

              — Desigur. Aceasta a fost și casa ta, și încă va mai fi.

Zâmbi și intră trecând ușor pe lângă băiat care se uita după ea însă fu speriat de tușitul fals al lui Jungkook.

                 — Nu ne-am mai văzut de mult Yoongs. De 16 ore. Ce mai faci?

                 — Păi mai nimic. La fel.

Îi făcu și băiatului loc sa intre închizând ușa după ce intră. Pe canapea era April ce discuta cu Jin ce îi analiza mana dreaptă. Jungkook zâmbi când își dădu seama de ce, însă Yoongi întreabă confuz:

                 — De ce te uiți așa la mâna lui April?

                 — Oh păi-

Jin nu mai spuse nimic, pentru că April se ridică repede și fugi spre baie ținând mâna la gură. Jungkook fugi in urma ei, Yoongi uitându-se spre April ce părea a avea stări de vomă.

                  — Ce o fi pățit? Nu am văzut o sa vomite așa. Poate doar când era însărcinată cu-

Yoongi se opri din vorbit și se uita spre Jin ce îl privea și el.

                   — Nare cum. Ați venit acum aproape 2 săptămâni. Și dacă ar fi făcut ceva cu Jungkook, nu ar fi avut stări de vomă acum.

Jin își mari ochii șocat de ce constatase, Yoongi privind spre el ușor speriat.

                    — T-Tu! Ai lăsat o pe April gravidă?

                    — D-Dar nu are nicio logică! La spital au spus că a pierduto.

                    — Deci ai lăsat-o?! Cate luni?

                    — Jin, când a fost împușcată, doctori au spus că a pierdut sarcina din cauza cantități de sânge ce o pierduse. E imposibil să mai fie gravidă cu mine. Și două luni, avea copilul.

                     — Bun, haide sa nu-i spunem lui Jungkook că e posibil ca April să fie gravidă cu tine, pentru că ai ajunge mâncare de porci. Cum sa o atingi când știai că e cu Jungkook?

Băiatul nu asculta vorbele lui Jin  in schimb se plimba stresat prin camera dar și fericit.

Chiar daca Jungkook l-ar omorî, ar muri fericit știind că în pântecul lui April s-ar putea sa crească copilașul sau.

Auzi pași venind așa că se întoarce, dând de April ce era galbenă la fața Jungkook sprijinind o.

                  — April, haide sa mergem la spital.

                  — Nu vreau. Îmi e frică de diagnostic. Mă vei omorâ Jungkook...

Se uita pe furiș la Yoongi care o privea și el la randul sau. Jungkook se încruntă când auzi spuse fetei, Jin plecând din încăpere lăsând ui pe cei 3 singuri.

                   — De ce aș face asta? Sunt doar câteva stări de grețuri.

                   — N-Nu înțelegi. S-ar putea sa nu fi pierdut sarcina cu Yoongi.

Își ridică privirea plânsă uitându-se in ochii băiatului ce privea acum șocat spre ea, intorcând u și mai apoi privirea spre Yoongi ce privea zâmbind drăcește.

Sa te vad acum Jeon Jungkook cat de mare e iubirea ta față de April.
Mai ești în stare să o iubești știind că îmi poartă mie pruncul?

Sfârșitul volumului 2.

730 cuvinte.

E destul de scurt dar mai lung decât cel al volumului 1.

Nu știu dacă îl voi continua aici. Cel mai probabil în altă carte iar eu va voi anunța aici și pe profilul meu când îl voi posta.

Nu se știe când. Nu promit nimic.

Scuzați greșelile gramaticale eventuale.