A Doua Șansă [✔︎]

Capitolul 4

Perspectiva autoarei

          — Este cineva? Jungkook? Știu că tu m-ai luat! Dă-mi drumul.

Spuse fata încercând să scape de pe scaunul ce era legată la mâini și picioare.

Începu să tipe puternic pentru a o auzi cineva, pe ușă intrând Yoongi ce o privea fara nicio expresie.

               — Ooo, s-a trezit curva adormită?

Spuse Yoongi, râzând puțin de ea pentru că era îmbrăcată doar într-un halat și ăla ușor transparent, ce puteai să-i observi lenjeria intimă.

                   — Unde este Jungkook? Nu el m-a târât până aici?

                   — Are puțină treabă acum. Caută o armă potrivită pentru a te omorâ pe tine.

Ara începu să râdă ca o nebună auzind vorbele băiatului ce o privea la fel de serios.

                   — Tu vorbești de Jungkook al nostru sau de alt Jungkook? Fi serios, ăsta nu poate să omoare o muscă, dar un om.

                   — Daca ai ști...

Mormăi Yoongi fara sa îl audă fata din fața lui. Se întoarce cu spatele vrând să iasă din încăpere dar vocea ei îl opri.

                   — Sa nu îndrăznești să mă lași singura aici! Măcar dezleagă mă, nu voi fugi.

                   — Privește mă cum îndrăznesc.

Și iese imediat din încăpere lăsând o pe fata țipând în urma sa. Așezând u se lângă ceilalți băieți care îl așteptau și ei pe Jungkook.

             
    Perspectiva lui Jungkook

Nu mă așteptam vreodată să mă mai întorc în iadul din care am scăpat o pe April, însă uite mă aici.

In fața orfelinatului care a trăit April timp de 6 chiar 7 ani. Intru pe poartă pe mine imediat sărind o fata.

             — Jungkook!! Mi-a fost atât de dor de tine. Nu te-am mai văzut de 4 luni poate chiar mai mult. Ce mai faci?

Oh, Lisa. Uitasem că și ea se afla in acest loc. Cu greu o dau jos de pe mine, scuturând u mă puțin.

               — Unde e maică ta? Vreau sa vorbesc ceva cu ea.