Am ajuns în mall și sincer nu am chef să caut nici o rochie , îmi bag picioarele.
Chiar daca Sofi vrea să mă înveselească și să mă facă să cred că e ok știu că nu e așa. Cum ar putea să fie ok cu faptul că ea mă iubește și eu mă mărit cu altul. Dar într-un fel o fac și pentru ea și poate la un moment dat o să scap de el și o să pot să fiu cu ea din toate punctele de vedere.
Mă opresc când ajung la magazinul meu preferat și îi spun vânzătoarei să îmi aducă cele mai scumpe rochii pe care le are în magazin.
- hai frumoas-o înveselește.
- sunt bine Sofi.
- nu , nu ești bine. Ai o față de zici că ai venit să cumperi coroane de înmormântare nu rochii. Și plus că ai speriat și vânzătoarea că ai țipat la ea.
- nu am țipat.
- ba da ai țipat, dacă eram în locul ei te dădeam afara din magazin.
- ok Sofi am înțeles, acum te rog să nu îmi mai ți morală pentru că nu vreau să ajungem să ne certăm.
Se răsucește pe călcâie și iese afară din magazin. La dracu iar am dat-o în bară.... la cât de proasta sânt.
Mă ridic repede și merg după ea și o prind de mână.
- iartă-mă te rog nu am vrut să îmi descarc nervi pe tine dar am o stare foarte proasta și fac asta pentru că sânt o idioată, în loc să îți arăt cât de mult te iubesc eu te fac să suferi. Iartă-mă iubire.
Se uită la mine, mă sărută pe frunte, mă ia de mână și ne întoarcem înapoi în magazin.
Vine și vânzătoarea cu o grămadă mare de rochii cred că sunt peste 10 și sincer nu am nici un chef să le probez așa că îi spun să mi le pună într-o pungă pentru că le cumpăr pe toate. Vânzătoarea belește ochii mari la mine și nu știe ce să facă probabil crede că glumesc,dar își revine repede și pleacă să le împachetez.
Mă uit la Sofi și mă privește uimită și mă întreabă:
- nu le probezi?
- nu .
- ești nebună femeie sunt rochii de mii de euro ....... dacă nu îți vin?
- dacă nu îmi vin le dau de pomană și oricum nu plătesc eu. Acum hai să plătesc și să mergem acasă.
Drumul până acasă a fost unul liniștit niciuna din noi nu a scos un cuvânt dar presimt că o să explodam amândouă cât de curând.
După ce am ajuns acasă am sunat echipa de make-up care mă ajută și la ședințele foto și în trei ore o sa vina acasă, că sincer nu am chef să merg la coafor.
- hai să probezi rochiile să vedem pe care o alegi pentru diseară.
Sofi e atât de calma încât mă scoate din sărite.
- vrei te rog sa nu te mai prefaci....
- cu ce?
- cu faptul că ești bine cu toate astea.
- nu am spus că sunt bine cu toată treabă asta.
-atunci de ce dracu ești așa calmă?
- și ce să fac Rose? Vrei sa încep să țip, să urlu, să sparg tot ce îmi iese în cale, să mă cert cu tine?
- nu neapărat..... dar totuși aș vrea să discutăm nu să ne prefacem că nu există.
- uite care e treabă ....suntem în situația asta din vina deciziilor proaste pe care tu le-ai luat. Așa că te rog frumos să nu îți verși nervi pe mine ,daca ai chef de cearta du-te și cearta-te cu LOGODNICUL TĂU.
Ultimele două cuvinte le spune cu ură și sarcasm. La dracu acum am enervato iar.
- iartă-mă,nu vreau să ne certăm,știu că e vina mea dar sunt frustrată pentru că știu că tu suferi cel mai mult.
O iau în brațe și încep să plâng pentru că nu știu cum să îmi mai gestionez sentimentele și nu știu cum să scap din situația asta . Nu știu cum o să fie relația mea cu Sofia după ce mă căsătoresc și nu știu cât de repede o să scap din aceasta căsătorie. Nu vreau ca Sofi să mă părăsească pentru că nu o să rezist fără ea.
După ce m-am oprit din plâns a venit și echipa să mă macheze , rochia pe care am aleso este una roșie și scurta cu o trenă destul de mica să nu mă chinui prea mult sa o țin sau să mătur tot de pe jos cu ea. În picioare mi-am pus o pereche de pantofi aurii,la gat port colierul primit de la Roy care se potrivește la fix cu decolteul rochiei.
Ajungem la hotelul unde se ține dineul care deja e plin de lume și la intrare e plin de paparazzii. Mă uit la Sofi care mă prinde de mână și îmi șoptește că totul va fi bine. Costumul pe care îl poartă e destul de elegant față de celelalte pe care le poarta zilnic și îi vine și foarte sexi.
-Iubito în cazul în care obosești prea tare să știi că am închiriat o camera în hotel.
- Sofi nu trebuia să faci asta, nu trebuie să îți cheltui bani cu mine.
- nu e vorba de bani e vorba că în cazul în care ești prea solicitată, să ai un loc de refugiu unde să nu te deranjeze nimeni.
-te iubesc.
- și eu te iubesc, orice s-ar întâmpla.
Oftează îmi ia mâna și mi-o sărută.
Nici nu apucam sa coborâm bine din mașină că hienele sunt în jurul nostru încercând să mă facă să le răspund la întrebări ,blițurile de la aparate mă orbesc și nu mai văd pe unde merg , mă împiedic și sunt gata să cad, dar Sofi mă prinde repede de mijloc și mă trage puternic spre ea încât ajungem cu fețele la câțiva milimetri distanță. Dacă aș avea curajul doar aș apropia puțin capul și i-aș prinde buzele într-un sărut.
Dar din păcate sunt aici să anunț că mă mărit cu Roy nu să îmi declar dragostea nemărginită pentru garda mea de corp. Blestemată fie viața mea.
