Perspectiva lui Rose
Au trecut doi ani de când nu am mai văzut-o pe Sofia....doi ani în care plâng în fiecare seară doi ani în care nu știu nimic de viața ei. Când m-am trezit în ziua aia nenorocita am sperat să fie o gluma proastă ,am căutat-o în tot apartamentul ....trei zile nu am ieșit din casă sperând să se întoarcă... Dar nu sa întors nici până în ziua de astăzi....... a plecat așa fără nici un semn...ar fi putut măcar să îmi lase un bilet de adio dar nu a fost în stare nici măcar de atât să lase un nenorocit de bilet.
La început am crezut că ia făcut Roy ceva dar mi-a demonstrat că nu a plecat din vina lui ,nici tata nu a reușit să afle nimic despre ea, parca a înghițit-o pământul.
Dar e ceva foarte ciudat în fiecare seara la ora 21 fix mă suna cineva pe telefonul din apartament dar nu vorbește și jur că parca e respirația lui Sofi ori mi se pare mie că îmi este prea dor de ea.
Am incercat să aflu al cui e numărul dar nu am reușit pentru că nu e un singur număr sunt mai multe numere și sunt cartele preplătite. Plus că au prefixul altei țări cel puțin asta am văzut pe desfășurător.
Am încercat să sun dar nu primește apelurile de la mine ,am încercat să las mesaje dar la fel nu merge.
Cert este că timp de un an îi tot spuneam persoanei respective că o iubesc ,sperând că e Sofi și o să îmi răspundă înapoi. Dar de un an îi spun de fiecare dată că o urăsc. Dar aceeași poveste nici măcar un cuvânt doar respirația e diferita e mai rapida nu mai e sunetul ăla cald și liniștit din primul an......e o respirație grea, apăsătoare și accelerată.
Oricum nu mai am nici o speranță că o să se întoarcă și oricum nu o să o iert niciodată pentru că ma lăsat în cele mai grele momente din viața mea și cel mai rău moment a fost cel în care i-am spus "DA" lui Roy în fața altarului.
Îl priveam pe Roy și îmi imaginam că e Sofia doar așa am reușit să îi spun da și să accepte această căsătorie.
Despre viața mea cu Roy ce să spun e una monotonă, el se poarta frumos cu mine nu ma forțat să fac nimic din ce nu am vrut dar până la urmă am acceptat și eu cu greu să îi fiu sotie din toate punctele de vedere....dar jur că de câte ori mă culc cu el mă simt mizerabil ,ca și cum o înșel pe Sofia dar îmi revin repede din starea de rahat pentru că îmi aduc aminte că ea este cea care ma părăsit.
Și Roy după căsătorie sa schimbat mult nu mai e același bărbat posesiv, arogant și înfumurat. Am crezut că o să mă oblige să fac anumite lucruri dar nu a fost așa....nu am petrecut nici prea mult timp împreună, pentru că el este mai mereu plecat cu afaceri și ne vedem o data la câteva săptămâni.
Revenind la Sofia mă mint în fiecare zi că o urăsc și că nu o să mai plâng după ea dar îmi dau seama că mă mint singură în momentul în care mă trezesc în camera ei îmbrăcându-mă cu hainele ei și inspirând mirosul din ele. Când fac asta pentru o clipă simt că mă îmbrățișează.
Dar după când mă întorc la realitate îmi dau seama că pe zi ce trece e mai rău și că lipsa ei mă doare mai tare .
Am renunțat să mai fac modeling nu mă mai atrage partea asta și deja încep să înainteze în vârstă și nu mă mai simt confortabil dar nu o să renunț definitiv la această lume pentru că o sa deschid curând o agenție de modele nu mă văd făcând altceva plus că nu știu să fac altceva.
Roy mă tot zăpăcește că vrea măcar un moștenitor la fel și tatăl meu eu nu îmi doresc neapărat dar dacă o fi să se întâmple o să accept.
Nu știu cum într-un timp foarte scurt am permis altora să îmi controleze viața și să ia alți decizii în locul meu și mie să nu îmi pese .
Singura vinovată este Sofia pentru că eu vroiam să lupt pentru dragostea noastră acum pentru ce să mai lupt, ce rost mai are să trăiesc dacă nu am nici o bucurie în această viață ,am ajuns să fiu într-o stare de vegetație, nu îmi mai pasă de nimic nici cum mă îmbrac nici cum arăt mă simt amorțită.
Îmi duc viața după o zi pe alta fără să mă gândesc la viitor sau să sper că la un moment dat o să fiu dinou fericită.
De ce a trebuit să intre ea în viața mea și să o distrugă? E singura persoana care a reușit să îmi sfărâme inima și să îmi omoare sufletul....cum să pot eu să mai iubesc o alta persoana când eu mi-am consumat toată iubirea pe ea, ce ar putea să mai insemne alte persoane în viața mea când ea a însemnat totul.
Cu fiecare zi care trece mă gândesc tot mai mult că a făcut totul din răzbunare pentru că am rănit-o prima dată dar i-am explicat de ce am făcut-o și părea că a înțeles dar problema e că nu îi găsesc nici o scuza pentru faptul că ma părăsit, tot caut un motiv plauzibil ca sa pot să trec peste mai ușor dar nu găsesc nimic .
Indiferent cât de mult o iubesc nu o să o iert niciodată că mi-a făcut viața un calvar.
Mă doare sufletul și îmi plânge inima.
