Doar Al Tau 🔞

Capitolul 33

Isa

A trecut o saptamana de când m-am mutat la el și nu regret decizia luată.
Mai fericita de atât nici c-am fost vreodată,de parca sufletele noastre erau de mult predestinate iar noi ne-am găsit liniștea unul în bratele celuilalt.

Diminețile sunt mai senine,iar nopțile fierbinți sunt perfecte,asezonate cu de toate,de la sex în duș, până la cel de pe canapea. De la sex rapid până la dragoste în tot sensul cuvântului,cu lumânări parfumate și vin de calitate.

Nu credeam că poate fi atât de diversificat în ale sexului,iar eu una m-am descoperit pe mine,ceea ce-mi place, iar legatul este preferatul meu,dar nu doar eu sunt cea legată,chiar am reușit să-l mai i-au prin surprindere încă o dată. Se vede că îi place însă nu recunoaște și nici nu cred că mă v-a ruga vr-odată să-l leg. E de inteles..la cât de orgolios este.

Îmi i-au pantofii din dresing și cobor scările în căutarea doamnei Iris,de când m-am mutat l-am rugat pe Adam s-o cheme în fiecare dimineață,pentru a ne face micul dejun,eu una n-aș vrea sa plece nemâncat la birou,desi din cate am inteles așa obișnuia sa mearga de când se știe.

M-am oferit să-i pregătesc, eu cu mânuțele mele, micul dejun însă nici n-a vrut să audă. Cică eu dimineața trebuie să dorm,nicidecum să-i fac lui de mâncare. Am luat în considerare și ora la care pleacă și i-am dat dreptate,la ora 6 să mă trezesc este totuși prea mult pentru mine,desi având firma lui nu-l înțeleg,ar fi trebuit să meargă mai tarziu.. Nu?

Tatăl meu mai mereu stă pe acasă,bine..asta când sunt și eu pe acolo. Uh,apropo de tata. Trebuie neapărat să-l sun astăzi,ieri nu mi-a răspuns la telefon, însă mi-a dat mesaje zicandu-mi că este în ședințe până târziu.

Sper să reacționeze bine la vestea că m-am mutat cu asociatul lui și nu doar că m-am mutat ci suntem un cuplu. Nu i-am zis până acum fiindcă am vrut să mă obișnuiesc eu cu ideea,dar nu mai pot trage de timp. El mă iubește și sunt sigură că la început nu-i v-a place, însă am si eu o vârstă, iar deciziile în privința vieții mele le i-au singură de ceva timp.

-Doamna Iris, sunteți la bucătărie? strig când ajung în living.

-Aici sunt! aud vocea caldă a femeii de care m-am atașat în scurt timp.

Mirosul de clătite îmi invadează simțurile și stomacul meu face tumbe în asteptarea bunătăților.

Las pantofi la intrare și merg pe vârfuri spre un scaun ce-mi îmbrățișează greutatea cu ușurință.

-Doamna Iris, mă voi îngrașa dacă continui așa!

Aceasta se întoarce cu paleta,ce întorcea clătitele, în mâna dreapta si tigaia în cealaltă și răstoarnă încă una peste grămada deja bine clădită. Merge la chiuvetă lasă lucrurile din mana și apoi cu un zâmbet ce i se oglindește și-n ochii ei verzi, mă analizează din cap până-n vârful picioarelor.

-Eu aș zice că-ți mai trebuie încă două sau trei kilograme și ai fi perfectă! Nu ca acum n-ai fi!
Și de ce umblii iar desculță? Unde-ti sunt pantofii? Îmi zice aceasta cu privirea pe ale mele picioare.

-Nu mă mai certați fiindcă eu tot asa voi face. Nu ma pot schimba și puteți să-l întrebați și pe tata..o sa vă confirme și el! Eu nu umblu încălțată prin casă,poate fi si un palat,deși,sincer vă zic, nu mi-ar place să trăiesc într-unul.

-Ai sa răcești dacă mergi desculță pe marmura asta și uite așa nu vei mai putea face copii.

-Auleu,nu ziceți așa ceva! Toată copilăria mea doar asa am umblat prin casă iar analizele sunt perfecte.